Calistrat M. Atudorei: RĂZBOIUL ECONOMIC (VII)

12:28, 11 octombrie 2019 | Actual, Cărți | 315 vizualizări | Nu există niciun comentariu Autor:

De-dolarizarea și revenirea la standardele în aur

Subliniez din nou că puterea sancțiunilor – pe care SUA le folosește curent ca mecanism de a-și impune interesele – se bazează tocmai pe faptul că dolarul este moneda de referință a rezervelor globale. În aceste condiții renunțarea la tranzacțiile în dolari a devenit în ultimii ani o măsură de siguranță și de apărare utilizată de tot mai multe state ale lumii. Procesul este cunoscut ca „de-dolarizare” și deja a luat amploare la nivel mondial. Țările care au optat ferm pentru de-dolarizare sunt în primul rând Rusia, China, Iranul (țări care constituie și fundamentul alianței BRICS), dar și alte țări cu un mare potențial economic, cum ar fi India, Turcia, Venezuela sau importante țări africane. Venezuela și-a creat și o monedă virtuală (petro), care este direct legată de valoarea petrolului (sau a aurului), fără a mai fi raportată în vreun fel la valoarea dolarului.

Nu doar că dolarii au început să fie evitați în tranzacții, dar a și fost demarată retragerea marilor depozite bancare aflate sub formă de obligațiuni în trezoreriile americane. În prima linie a acestor măsuri se situează China, Rusia și Japonia. China și Japonia au, fiecare, peste un trilion de dolari depuși în obligațiuni în America. Și au început să îi ceară înapoi.

Remarcăm, de asemenea, și faptul că după criza financiară din 2008 mai multe state au adoptat măsura de a-și aduce înapoi în țară aurul depozitat spre păstrare în SUA (dar și din alte țări). Conducătorii respectivelor state erau îngrijorați că rezervele de aur depuse în Statele Unitele-ar putea fi de urgență confiscate în cazul – oricând posibil – în care Washingtonul ar putea declara că sancționează acel stat sub felurite motive (sau pretexte).

Rusia și-a retras rezervele de aur din toate depozitele din străinătate pe care le avea și, în plus, deja de câțiva ani a început să își cumpere aur în cantități foarte mari. Datele Băncii Centrale din Moscova, citate de Bloomberg [1], arată că rezervele de aur ale Federației Ruse s-a umărit de aproape patru ori în ultimii zece ani. Mai mult decât atât, pe parcursul anului 2018 Rusia a cumpărat aproape totatâta aur cât restul lumii la un loc, iar această strategie a Moscovei continuă[2].

O serie de alte țări, în primul rând din Europa, au început și își repatrieze aurul începând de acum aproximativ cinci ani. Pe fondul schimbării neașteptate a politicilor băncilor centrale controlate de Wall Street (în special FED), guvernele din Olanda, Germania, Elveția, Austria, Belgia, Turcia, Ungaria și din alte țări au concluzionat că este mai prudent să își păstreze acasă metalele prețioase decât să se bazeze pe SUA în calitate de custode. Noua politică economică tinde să devină aceea de efectuare a plăților în special în euro, yuani sau direct în aur, pentru a slăbi astfel puterea petrodolarului american.

(va urma)

[1]Andrey Biryukov , Rupert Rowling , Yuliya Fedorinova, RussiaIs Dumping U.S. Dollarsto Hoard Gold, Bloomberg, March 29, 2019, https://www.bloomberg.com/news/articles/2019-03-29/russia-is-stocking-up-on-gold-as-putin-ditches-u-s-dollars

[2] Marko Marjanović, In 2018 Russia Bought Nearly as Much Gold as Allthe Rest of the World Combined, Check Point Asia, April 9, 2019, https://www.checkpointasia.net/in-2018-russia-bough-nearly-as-much-gold-as-all-the-other-countries-combined/

Navighează dupa cuvinte-cheie: ,