În anul 2016, în plină campanie electorală americană, au fost făcute publice 2 500 e-mailuri din corespondenţa confidenţială dintre George Soros, membri ai fundaţiilor sale și beneficiarii donaţiilor sale.

Responsabilitatea pe care Viktor Orbán nu a încetat să o expună publicului larg. În iulie 2017 el explica public faptul că felul în care planul Soros va fi aplicat de către Bruxelles va forţa Europa să accepte un million de refugiaţi pe an.

Un exemplu legat de constrângerea nemaivăzută pe care o suferă Uniunea Europeană din partea lui George Soros ne-a fost dat de criza migranților pe care o traversează UE și regiunile sale limitrofe din 2015. Criză declanșată de războiul din Libia, care a căpătat proporţii istorice odată cu conflictul din Siria.

Sâmbătă, 29 februarie curent, la Chișinău va avea loc lansarea cărții autorului francez Pierre-Antoine Plaquevent „Soros și societatea deschisă. Metapolitica globalismului”. Dat fiind interesul sporit față de respectiva lucrare, organizatorii au decis să difuzeze evenimentul online.

George Soros și-a lansat reţeaua de fundaţii în 1979, atunci când a decis că acumulase destui bani pentru a se implica în acţiunea metapolitică

”Hegel nu doar a situat naționalismul în perspectiva sa istroică și totalitară;  el  i-a  prevăzut  în  mod  clar  dezvoltarea  psihologică, înțelegând că răspunde la nevoia omului de a se situa cu precizie în lume şi a de a aparține unei colectivități puternice.”

În prima parte din Societatea deschisă şi duşmanii ei, Karl Popper arată că originea înfruntării dintre cosmopolitanismul universa- list și societăţile închise organice se află în confruntarea dintre cetăţile-stat Atena și Sparta în vremea războaielor peloponesiace din secolul V î.H.

fragment din cartea cu același titlu, în curs de apariție la Universitatea Populară)                                          Karl Popper și societatea deschisă  Pentru […]

”Modul de gândire tradițional este asociat cu ceea ce aş numi so- cietate organică, modul de a gândi critic este asociat cu ceea ce numesc societate deschisă.  Aceasta oferă punctul de plecare pentru modelele teoretice pe care încerc să le stabilesc.”

Contribuţia analitică cea mai importantă a  lui  George  Soros este rezumată de modelul teoretic pe care l-a numir teoria reflexivității. Așa cum am amintit deja, exact din experienţa sa din lumea financiară își extrage George Soros propriile concepţii filosofice. Această teorie este deci ieșită direct din observarea vieţii și din evoluţia pieţelor financiare. Teoria reflexivităţii încearcă deci să aplice domeniilor Bursei și  pieţelor  financiare idei care amintesc de ideile dezvoltate de mecanica cuantică în domeniul cercetării fizice fundamentale. Efectiv, noţiunea centrală în teoria reflexivităţii a lui George Soros este principiul indeterminării, principiu similar cu faimosul principiu al incertitudinii al lui Heisenberg, care este folosit în fizica cuantelor.

(fragment din cartea cu același titlu, în curs de apariție la Universitatea Populară) Filosofia societății deschise. Apelul metapoliticii  A fi […]

(fragment din cartea cu același titlu, în curs de apariție la Universitatea Populară)                    O rețea de rețele întrepătrunse Așa […]

(fragment din cartea cu același titlu, în curs de apariție la Universitatea Populară)  Soros și finanțele anglo-americane împotriva Europei Analistul […]

(fragment din cartea cu același titlu, în curs de apariție la Universitatea Populară)  Prădătorul din finanțele internaționale George Soros va […]