Lucien Cerise: ” Cel ce durează mai mult decât inamicul este învingător”

09:44, 17 mai 2019 | Cărți | 242 vizualizări | Nu există niciun comentariu Autor:

Din cartea ”Neuro-pirații”

Fragment dintr-un interviu acordat revistei Rebellion, nr. 58, martie/aprilie 2013 

Rebellion: Dvs. faceți distincția între ingineria socială negativă și ingineria socială pozitivă. Este oare aceasta din urmă un element posibil pentru rezistența față de sistem? 

Lucien Cerise: Ingineria socială negativă (IS−) este metoda generală de producere a unei crize. Și dimpotrivă, ingineria socială pozitivă (IS+) este metoda generală de ieșire din criză. Punctul de plecare al oricărei IS+ este deci stabilitatea unei stări de spirit. Pentru a ieși din criză, trebuie să o expulzăm în afara sinelui. Este ca un fel de exorcism: ”Vade retro chao! Haos, ieși din acest trup!” Este baza, fără de care nu se poate începe nimic, nu se poate reconstrui sau recuceri nimic. Stabilitatea stării de spirit înseamnă și luciditate. Criza este sinonimă cu ”pierdere a lucidității”, atunci când totul este instabil, pe termen scurt, emoțional sau instinctiv; ieșirea din criză constă deci în a reconstitui stabilitatea, controlul emoțional și viziunea pe termen lung. Stăpânirea tonusului emoțional este esențială în IS+, de aici trebuie să începem, deoarece această dispoziție ne permite să rămânem lucizi și să durăm. ”Rezistența” e sinonimă cu ”durabilitatea”. Într-un raport de forțe, singurul lucru care contează este să durezi. Câștigă cel care durează mai mult decât celălalt. Trebuie deci să știm să ne ”economisim”, după proverbul : ”Cine vrea să ajungă departe, are grijă de picioare”. Într-un sistem de dominație fondat pe isterie, criză, anarhie, haos și instabilitate emoțională, primul gest de rezistență față de sistem, primul gest de IS+ este stabilizarea stării de spirit, seninătatea, impasibilitatea. Virilitatea, într-un cuvânt. Să rămânem zen în toate împrejurările și să predicăm pentru a contamina pozitiv mediul în care ne aflăm și anturajul pe care îl avem. Restul vine de la sine. Tot ceea ce este stabil este anticapitalist și antimondialist. Reluând conceptul de Bază Autonomă Durabilă, trebuie nu doar să clădim BAD, ci să devenim noi înșine o BAD.

Ne putem inspira din felul în care Kremlinul gestionează crizele provocate de Washington, D.C., sau în care Obama și Brzezinski gestionează lobby-ul israelian în SUA de câțiva ani. E vorba de a calma bolnavul. Pentru asta trebuie să ne inspirăm din tehnicile folosite de psihiatrie și psihanaliză: în măsura posibililului să nu răspundem la delir, să îl lăsăm să se golească și să se epuizeze singur. Dacă suntem obligați să răspundem la delir, atunci putem merge în sensul lui, să spunem : ”Da, da, aveți dreptate”, dar fără a-l lua în serios și să continuăm să acționăm împotriva lui.

Să precizăm un lucru: pentru a se face acceptată, IS− este mereu obligată să înainteze mascată, să mintă, să practice phishing-ul. Puterea ne aruncă într-o lume de netrăit, cu totul haotică, în care nimic nu este previzibil și în care sunt întreținute cu bună știință insecuritatea, delicvența, crima, tot ce este anxiogen și factor de precaritate socioeconomică și mentală. Dar pentru a face să meargă mai ușor acest genocid în derulare se face appel la noțiunile de justiție și egalitate, care nu folosesc aici decât ca momeli. Minciuna, simularea, simulacrul sunt deci structurale în IS−. La polul opus, ieșirea din criză este deci nu doar reconstruirea securității și stabilității, ci și simplul fapt de a spune adevărul. Uneori trebuie să fim vicleni, în funcție de raportul de forțe. Adică să facem contre-phishing. A ocoli cenzura înseamnă uneori să facem acrobații semantice. IS−, în calitate de cal troian al distrugerii, este un ”fals bine pentru un rău adevărat”:  este folosită ficțiunea care e dată drept adevăr.

R.: În fața dominației globalizate a Capitalului, ce căi individuale și colective ne rămâm pentru a învinge?

LC: Trebuie să ne angajăm în toate demersurile care reconstituie suveranitatea, în toate sensurile cuvântului: alimentară, energetică, economică, politică și cognitivă. Suveranitatea, adică autonomia, este anticapitalistă prin definiție. Definiția capitalismului este: ”Orice sistem în care banii sunt valoarea supremă.” Dacă puneți o valoare mai presus de bani, statul-națiune de exemplu, ieșiți tehnic din capitalism. Capitalismul nu tolerează nici o frontieră, nici un protecționism, deoarece este, prin însăși natura sa, supranațional, transnațional, multinațional, chiar internațional, după definiția acestui termen. Baza bazei, lucrul cel mai ușor de făcut este să începem să ne recucerim suveranitatea cognitivă aruncând televizorul la gunoi și rupându-ne total și definitiv de marile media de dezinformare. Apoi, în ce privește suveranitatea economică, să nu luăm nici un credit și să lăsăm cât mai puțini bani disponibili în bancă.

E un război de purtat. Un război cultural și cognitiv, un război de idei și de creiere, de cuvinte și de reprezentări, iar noi putem să devenim soldații lui. Trebuie deci să creăm sinergii în jurul unui proiect comun: lupta împotriva mondialismului. Există nuanțe în această luptă, dar să ne concentrăm pe ceea ce ne unește. În acest scop, trebuie să devenim propagandiști la nivel cotidian. Toate ocaziile sunt bune pentru a difuza idei: cercul de prieteni, familia, vânzătorul de la băcănie, locul de muncă, necunoscuții pe stradă, forumul internet, Facebook, etc. Să nu ne temem că vom fi luați drept monomaniaci. În orice caz, e o chestiune de supraviețuire. Uneori e nevoie de viclenie și să nu atacăm frontal, ci printr-o strategie indirectă. Poate fi oportun să ne infiltrăm în mișcări pentru a încerca să le redirecționăm prin influența noastră. Entrism și infiltrare, peste tot. În orice caz, pentru a grăbi evenimentele prin intermediul unor enunțuri performative cu funcție de profeție care se autorealizează, trebuie să ”comunicăm” cu privire la revenirea protecționistă a frontierelor și la acel după Uniunea Europeană, de pildă, dar și despre acel după-imperiul americano-israelian, pentru a-l face să cadă mai repede, precum și despre după-nihilism și revenirea la adevăratele valori structurante: meritocrație, patriotism economic, simțul colectivului, al serviciului public și al ”grijii” față de țară (teoria Care), etc.

Dincolo de bătălia de idei pe care suntem pe cale să o câștigăm, nu trebuie să uităm că va trebui într-o zi să transformăm eseul, adică să existe o traducere a acestei recuceriri de suveranitate la urne. Nu există nici o soluție în afara instituției. În ce mă privește, nu văd decât un singur partid politic capabil să aranjeze lucrurile, începând prin a ne scoate din Uniunea Europeană. Îl cam critic în Guvernarea prin haos, dar el evoluează în sensul bun. De altfel, putem să îi găsim toate defectele, dar atâta vreme cât nu exercită concret puterea, sunt critici virtuale. Astăzi, anticapitalismul coerent conduce deci în mod necesar la susținerea Frontului Național, inclusiv în cazul imigraților, care sunt interesați de stabilitatea politică în această țară la fel de mult ca și naționalii.

Între timp, trebuie să ”facem carieră” în sistem și în instituție, pentru a prelua controlul din interior. Altminteri, tot ce facem rămâne marginal, deci ejectabil. Toate rețelele de influență serioase înțeleg și aplică asta. Astăzi, dacă vrem să devenim cu adevărat o contra-putere la Imperiu (în sensul lui Soral), trebuie să avem bomba atomică, deci să ne ridicăm la mijloacele logistice ale unui stat. Vedem asta prea bine în cazul crizei siriene. Dacă poporul sirian și guvernul său n-ar fi fost protejați de Rusia și China, două puteri nucleare, Siria ar fi fost invadată rapid de entitatea sionistă și SUA, două alte puteri nucleare (și cei doi factori principali de tulburări în prezent).  Irakul sau Libia nu au rezistat prea mult.

R.: Dvs. arătați că oligarhia de la putere este pe cale să se epuizeze. Ruptă de popor și fără vreo reînnoire de calitate. Este ea condamnată prin propria-i natură?

LC: Ceea ce ne va salva, independent de munca și de meritul nostru, este, paradoxal, faptul că nivelul scade, așa cum se zice. Nivelul, adică nivelul intelectual, scade peste tot, mai cu seamă în sânul oligarhiei. Nivelul scade din cauza oligarhiei, dar asta are și asupra ei înseși un impact. Acel shock testing al Puterii pentru a evita orice șoc de răspuns la șocurile pe care le aplică, altfel spus decuplarea completă de clasele socioeconomice, pe care o numim și dublu standard, dublă etică, nu merge atât de bine și duce la fenomenul stropitorului stropit. Atunci când ne lovește, se lovește și pe el.

Spre exemplu, generația de dezinformatori profesioniști care ocupă media de prin anii șaptezeci, această generație de oameni mai degrabă buni la retorică și uneori cu adevărat sclipitori, nu a reușit să-și organizeze ștafeta, fără îndoială pentru că este prea preocupată de sine decât de a transmite. În locul lor vin isterici inculți și care în mod evident nu au nivelul cerut. De altfel, elitele politice nord-americane și europene sunt compuse, evident, din persoane marcate de o ușoară debilitate. Ne îndreptăm către Idiocracy, un sistem în care puterea va fi deținută de tot felul de ”neica nimeni”. Deci am câștigat. Acum trebuie să așteptăm ca generația celor de la 68 să moară cu totul, continuând în ce ne privește pe poziția noastră și la nivelul nostru de exigență. Tehnocrații din instituții, la Bruxelles și oriunde, se vor schimba și ei. Dar noi, noi nu ne vom schimba. Mecanic, în acest război de uzură și de tranșee, vom câștiga în fața inamicului prin forfait. În orice conflict, singurul lucru care contează este să durezi.

Cel ce durează mai mult decât inamicul este învingător. Noi, poporul Franței, vom dura mai mult decât inamicul. Pentru a dura mai mult decât inamicul, trebuie să ne calculăm forțele, să ne gestionăm energia, să nu dăm totul dintr-o dată, să nu ne epuizăm rapid, ci să lucrăm după un ritm lent și asigurat, ceea ce numesc ”revoluție lentă” sau ”transformare silențioasă”. Așa cum ar spune La Fontaine, suntem broasca țestoasă, iar inamicul este iepurele. Cine câștigă la urmă ?

(va urma)

Traducere de Ruxandra Iordache

Navighează dupa cuvinte-cheie: , ,