Ingineria socială pozitivă

13:27, 14 februarie 2019 | Cărți | 1334 vizualizări | Nu există niciun comentariu Autor:

Lucien Cerise, din cartea ”Neuro-pirații”

În fond, IS + atrage mai puține dezbateri, polemici și analize decât IS−, deoarece e mai la îndemână să fie înțeleasă și să se admită că există. IS+ se identifică cu virtuțile morale precum empatia, spiritul colectiv, simțul grupului, al binelui comun și al responsabilităților. Bazele sale au fost deja așezate în marile filosofii etice și în religii. Este vorba de ceea ce înțelegem în general prin ”altruism” și care constă în a crește neguentropia întregii piramide sociale, ale cărei sus și jos rămân solidare. Cu totul diferit față de IS−, a-ți face bine este întru totul compatibil cu a face bine și altuia. Suntem în formula câștigător/câștigător. Transpus la epoca postmodernă, spiritul IS+ s-ar putea rezuma astfel: doborârea simulării sub control haotic a realului pentru a reveni în realul incontrolabil pentru toată lumea, deci egalitar. A face anti-phishing.

IS+ se identifică deci cu o metodă generală de ”ieșire din criză”. Dar pentru a nu adăuga haos haosului, această metodologie de ieșire din criză nu se poate împlini decât printr-o schimbare majoră, al cărei efect ar fi în mod paradoxal de a pune punct schimbărilor majore: adică o ”revoluție lentă” (sau ”revoluție conservatoare”, în sensul german din anii douăzeci). A rezista la schimbările rapide, prin ele însele subversive, torpilându-le din interior printr-o schimbare lentă sau chiar prin inerție și imobilism.

Așa cum sublinia Gilles Deleuze, haosul înseamnă viteză. Guvernarea prin haos este deci pur și simplu accelerarea voluntară a tuturor proceselor psihosociale, impulsarea lumii reale cu un ritm falsificat și artificial prin intermediul unei reprezentări simulate a acestei lumi reale.  Spre exemplu: economia reală și ritmul ei propriu natural vor fi falsificate și aruncate în haos prin subordonarea față de o simulare de economie, sub forma unei economii virtuale, pur financiare, al cărei ritm a  fost accelerat în mod artificial. IS+ constă deci într-o prima etapă în a ”încetini”. Ieșirea din criză, ieșirea din matricea virtuală, extragerea din simularea generatoare de haos elaborată de media și de finanțe înseamnă în primul rând încetinirea tuturor proceselor care au fost accelerate artificial și aducerea lor la viteza naturală inițială. Apoi, proiectarea în eternitate, pentru a se extrage de sub puterea termenului scurt. Readucerea lucrurilor la ele însele, după ce au fost deportate departe de ele însele.

Aceste proceduri de re-naturalizare sunt modelizabile. Într-adevăr, comportamentul uman nu este nici liber, nici imprevizibil, ci se bazează pe rutine, obișnuințe, ritualuri, regularități, constante, programe, algoritmi, rețete, automatisme, condiționări, reflexe, cicluri, într-un cuvânt, repetare. Sentimentul de libertate resimțit în ciuda a orice de către numeorase persoane vine pur și simplu din aceea că rutinele comportamentale se supun unor cauzalități non-lineare și multifactoriale complexe, adeseori contradictorii, de tip logică fluă sau multivalentă, al cărei calcul nu poate fi decât probabilistic sau tendențial. Ceea ce lasă un joc comportamental indivizilor, interpretat în anumite culturi ca fiind liberul arbitru. Baza IS+ trebuie deci să fie de a cultiva toate procesele de regularitate, constanță, disciplină, reglare și de stabilizare a sistemelor. Repetiția posedă virtuți anxiolitice și destresante, care permit stăpânirea tonusului emoțional.

Un exemplu concret de inginerie socială pozitivă este Ferma din Parc des Meuniers, la Villeneuve-le-Roi, în periferia Parisului. Este vorba de un centru social de muncă ce are drept scop reinserarea oamenilor desocializați. Putem citi pe site: ”Dezvoltare, inginerie socială. Aveți proiecte în domeniul amenajării de structuri sau terenuri în jurul relațiilor sociale, al pregătirii, al inserției, al legăturii sociale, a cărui dominantă este activitatea agricolă și fermieră… putem să vă ajutăm să vă dezvoltați propriul proiect venind cu expertiza noastră.”[1] Carta de referință este expusă astfel : ”Proiectul fermei s-a elaborat pornind de la constatarea degradării legăturii sociale, adică a capacității oamenilor de a ”trăi împreună” în respect față de diferențe (diferența de vârstă, de culoare, de credință, de statut social), în coeziune socială și solidaritate. Cauzele acestor fenomene sunt cunoscute. Societatea s-a schimbat considerabil, reperele care permiteau ieri situarea în spațiul social, cultural și profesional se tulbură și se estompează încetul cu încetul. Transmiterea de cunoștințe și de trăire care se făceau ieri prin familie, școală, muncă, țesătura asociativă, este azi în mare dificultate. Aceste mutații conduc la o fărâmițare a societății. Ele sunt purtătoare de excluziune, de repliere asupra propriei persoane, de izolare și de teamă de celălalt. Ele sunt generatoare de neîncredere și suspiciune, uneori chiar de violență. Ele contrariază dezvoltarea personală. Ele frânează dinamicile colective și solidaritățile”.[2]

Constatarea e implacabilă și problema identificată: ”Societatea s-a schimbat considerabil”. Or, societatea nu s-a schimbat de la sine.  Contează deci să punem în lumină metodele care fac ca societatea să se schimbe chiar și atunci când nu are nevoie de asta, așa încât să poată să opună ingineriei sociale ”a schimbării provocate către distrugere” contra-măsuri de inginerie ce constau în a face să se schimbe schimbarea, dar de data aceasta în sensul construcției.

 

(va urma) 

Traducere de Ruxandra Iordache

 

 

Navighează dupa cuvinte-cheie: , ,