Calistrat M. Atudorei: RĂZBOIUL ECONOMIC (VI)

09:08, 3 octombrie 2019 | Actual, Cărți | 128 vizualizări | Nu există niciun comentariu Autor:

Divergențele dintre SUA și Turcia 

Relațiile dintre Statele Unite și Turcia au intrat de aproape trei ani pe o pantă foarte periculoasă. Nu este vorba doar de un război economic – care deja a început – ci și de rolul pe care Turcia îl joacă în NATO.

Relațiile diplomatice dintre Ankara și Washington s-au deteriorat grav după ce în iulie 2016 în Turcia a avut loc o tentativă de lovitură de stat, menită să îl îndepărteze de la putere pe președintele Recep Tayyip Erdogan. Erdogan bănuiește implicarea Statelor Unite în sprijinirea operațiunii și consideră că aceasta ar fi fost coordonată de clericul Fethullah Gulen. Chiar dacă Gulen a fugit din țară în 1999. El s-a stabilit în America, unde a primit azil politic. Pentru a epura administrația turcă de toți potențialii trădători, Erdogan a menținut starea de urgență în Turcia timp de doi ani și a arestat aproape 50.000 de suspecți. Printre aceștia a fost și pastorul evanghelic american Andrew Brunson.

Arestarea lui Brunson a provocat,însă, o puternică reacție de iritare din partea Casei Albe, care din martie 2018 a impus sancțiuni drastice Turciei, cu precădere pe importul de oțel și aluminiu. În iulie 2018 vicepreședintele american Mike Pence a anunțat că dacă pastorul Brunson nu va fi pus în libertate imediat, SUA va emite sancțiuni și mai dure contra Turciei. Și deoarece Erdogan nu s-a conformat, sancțiunile au intrat în vigoare de la 1 august 2018.

În urma sancțiunilor americane lira turcească a pierdut până la sfârșitul lui 2018 aproape jumătate din valoarea sa față de dolar. Deprecierea valutară a condus la creșterea inflației și la creșterea prețurilor la bunuri și servicii. În fața acestui dezastru, Erdogan a cedat și l-a eliberat din închisoare pe Andrew Brunson, care a revenit în Statele Unite.

Situația a contribuit decisiv la determinarea liderului turc de a atinge un nivel de independență politică și economică a Turciei față de Statele Unite și celelalte puteri vestice. Președintele turc și-a exprimat foarte clar intenția prin declarații publice frontale, în care a făcut apeluri repetate către compatrioții turci să își vândă dolarii și euro pentru a potența moneda națională. Potrivit unei știri din 14 august 2018 a agenției Reuters, Erdogan a afirmat într-o reuniune a partidului de guvernământ că „Împreună cu tot poporul ne vom poziționa în mod hotărât împotriva dolarului, a prețurilor în valută, a inflației și a ratelor dobânzilor”[1].

Statele Unite presează puternic Turcia să renunțe la ambițiile sale de a se distanța de dolar, însă această strategie ar putea declanșa ieșirea Turciei din NATO, ceea ce ar conduce la slăbirea majoră a organizației nord-atlantice. Poziția geostrategică a Turciei, cu mai multe porți maritime și esențiale deschideri teritoriale, o face să reprezinte o verigă fundamentală prin potențialul de influență pe care îl are asupra celor trei continente și două mări cu care se învecinează.

La începutul anului 2019 președintele turc și-a anunțat intenția fermă de a pune capăt monopolului american prin adoptarea unei noi politici comerciale. Erdogan vizează dezvoltarea relațiilor în principal cu Rusia, China și Iranul, state aflate în război comercial cu SUA. Este de la sine înțeles că respectivele tranzacții se vor desfășura în alte monede decât dolarul.

O altă situație care amplifică tensiunile internaționale este deschiderea Turciei către Rusia. La sfârșitul anului 2017 guvernul turc a semnat un contract cu Federația Rusă pentru a primi de la aceasta celebrele sisteme militare anti-aeriene S-400. Pentagonul a transmis încă de atunci că achiziționarea de către Turcia a sistemelor militare rusești va fi urmată de  „consecințe grave” din partea Americii.

O primă măsură a Washingtonului a fost aceea de a suspenda livrarea către Turcia a avioanelor de a cincea generație F-35 și a sistemelor anti-rachetă Patriot. Vicepreședintele american, Mike Pence, a declarat pe 4 aprilie 2019 că achiziționarea de către Turcia a sistemelor anti-aeronave rusești S-400 este o acțiune îngrijorătoare în SUA și reprezintă o amenințare pentru unitatea NATO. În plus, el a cerut Turciei să facă o alegere: să rămână un partener important al alianței sau să îi compromită securitatea prin luarea deciziilor „nesăbuite” și „subminarea” NATO.

Ministrul de externe turc a răspuns că sistemul S-400 va ajuta țara să se apere, deoarece Turcia se confruntă cu amenințări din partea rebelilor kurzi și a militanților islamiști. Și că Turcia nu va renunța la acest acord cu Rusia, care, conform BBC[2], a fost încheiat pentru suma de £2.5 bn (2,5 miliarde de lire sterline). Așa cum era de așteptat, oficialii SUA au zis că asta ar putea duce la impunerea de sancțiuni de către Statele Unite.

Sfidarea Americii de către Turcia în această chestiune deosebit de sensibilă are legătură și cu faptul că Washingtonul intenționează înființarea unui stat kurd la frontiera dintre Turcia și Siria, cu perspectiva ca acest stat nou să cuprindă și o parte a comunității kurde de pe teritoriul Turciei. Ankara este deja în conflict cu grupările kurde din regiune și apreciază ca fiind cu totul inacceptabilă perspectiva unei rupturi din teritoriul său.

O altă divergență serioasă dintre Statele Unite și Turcia a survenit după ce, așa cum menționam mai sus, SUA a declarat că a inclus pe lista organizațiilor teroriste unitatea de elită a armatei Iranului ( RGC ).

Turcia și Iranul sunt legate de o strânsă alianță, motiv pentru care guvernul de la Ankara a condamnat decizia Americii. Avem acum de-a face cu o situație foarte complicată,în care Turcia, al doilea stat ca putere din NATO, contrazice oficial o hotărâre a liderului alianței. Și nu este vorba despre vreun detaliu nesemnificativ, ci despre o chestiune strict militară, de securitate internațională. Ministrul de externe turc a declarat, conform Channel News Asia, că „”Astfel de decizii vor pava calea spre instabilitate în regiunea noastră”[3]. Divergențele vor avea și importante consecințe economice, întrucât Statele Unite nu vor mai permite Turciei să mențină relații comerciale cu Iranul, ca de altfel niciunui alt stat. Însă Turcia se opune. Iar alături de Turcia sunt Rusia, China, India și alte mari puteri.

(va urma)

Navighează dupa cuvinte-cheie: ,