VIDEO. Cum ajung terenurile în proprietatea străinilor. Moldova a cedat deja echivalentul a patru raioane

09:03, 30 mai 2019 | Social | 239 vizualizări | Nu există niciun comentariu Autor:

Ne vindem pământul străinilor, felie cu felie. Asta chiar dacă legea interzice vânzarea terenurilor agricole cetățenilor străini sau companiilor cu capital străin. Metode de a ocoli legea sunt destule. Un calcul estimativ efectuat de Asociația Investitorilor Străini arată că în jur de 15% din terenurile agricole sunt deținute de străini. Altfel spus, am cedat deja echivalentul a patru raioane din nordul țării, arată o investigație realizată de RISE Moldova.

Un exemplu prezentat în material este satul Găvănoasa, raionul Cahul. Aici, în jur de 300 de persoane, sau o treime dintre micii fermieri, și-au vândut deja cotele de pământ. Inginerul cadastral din localitate, Vasile Serdicenco, a spus că cele mai multe terenuri au fost vândute în perioada anilor 2008-2011 și au ajuns în proprietatea unei singure companii din Chișinău – Consoliterra SRL.

În satul vecin, Văleni, este aceeași situație. Aici, potrivit autorităților locale, Consoliterra a cumpărat circa o mie de hectare.

„Au cumpărat peste tot. Eu nu știu ce politică au avut de au cumpărat terenurile peste tot, inclusiv și livada, și vie. Atunci era un preț, aș spune infim. În jur la 6-7 mii de lei dădeau pentru un hectar. Oamenii, dacă au rămas singuri, bătrâni, fără ajutor, fără sprijin, au fost nevoiți și mulți au vândut”, a spus inginerul cadastral în satul Văleni, Gheorghe Severin.

Găvănoasa și Văleni nu sunt singurele sate unde Consoliterra a cumpărat pământ la greu. Jurnaliștii RISE nu au reușit să afle cât teren exact deține în toată țara, în schimb au identificat alte 60 de localități unde compania e proprietară de pământ. Suprafața calculată depășește cifra de opt mii de hectare, Consoliterra fiind, astfel, unul dintre cei mai mari latifundiari din Republica Moldova.

Proprietarul din străinătate

Consoliterra a început să cumpere pământ imediat după fondare și, după ce a pus mâna pe tot ce a putut, a comasat terenurile și le-a dat, în mare parte, în arendă altor fermieri. Firma este deținută, prin intermediul unei alte companii înregistrată în Republica Moldova, de ATS Agribusiness Investments LTD din Cipru, la care asociat unic figurează, din 2015, o altă companie cipriotă.

Dar în perioada în care Consoliterra a început să cumpere terenuri agricole în Republica Moldova, ATS Agribusiness Investments era deținută de NCH Agribusiness Partners LP, un off-shore din Insulele Cayman, parte a unui fond de investiții cu sediul central în New York.

Când jurnaliștii RISE au mers la sediul Consoliterra — un centru de oficii din Chișinău cu acces limitat, niciun reprezentant de-al companiei nu a vrut să discute cu ei. Ulterior, au primit un răspuns în scris în care se menționează că firma și-a început activitatea ca urmare a cererii tot mai mare a investitorilor agricoli pentru terenuri cu grad înalt de consolidare. Respectiv, au cumpărat loturi parcelate și dispersate și le-au consolidat pentru a le oferi „în exclusivitate producătorilor agricoli din Republica Moldova”.

La întrebarea cine sunt beneficiarii finali care se ascund în spatele companiei cipriote, RISE nu a primit un răspuns. În schimb jurnaliștii au fost asigurați că firma activează în strictă conformitate cu legislația în vigoare.

Cum este ocolită legea?

Legea privind modul de vânzare-cumpărare a pământului interzice companiilor al căror capital social conține investiții străine să achiziționeze terenuri agricole. Această prevedere este însă ușor de ocolit. Potrivit președintelui Asociației Investitorilor Străini, Alexander Koss, una dintre metode este utilizarea lanțurilor de companii.

„Dacă un agent economic străin fondează o companie în Republica Moldova și această companie, fiind o companie locală, chiar și cu capital integral străin, fondează o altă companie, iată această a treia companie este un agent economic sută la sută moldovenesc, care are dreptul să cumpere pământ”, a declarat Alexander Koss.

O altă metodă descrisă de Koss este folosirea unor cetățeni moldoveni în tranzacțiile de vânzare-cumpărare.

„Ei cumpără pământul pe numele lor și, în același timp, împrumută bani de la străini pentru achiziția acestor terenuri. Pentru a garanta întoarcerea împrumutului, pun în gaj pământurile achiziționate. Gajarea pământurilor este posibilă și, de facto, străinul este proprietarul acestui pământ”, a explicat acesta.

Sursa: https://agrobiznes.md

Navighează dupa cuvinte-cheie: ,