Un viitor «luminos»: Cine va apăra drepturile majorității heterosexuale?

12:21, 17 februarie 2021 | Actual, Social | 40 vizualizări | Nu există niciun comentariu Autor:

Deși legea privind asigurarea egalității, adoptată de alianța proeuropeană în a.2012, le privea pe toate persoanele discriminate, printre principalii beneficiar ai ei se numără minoritățile sexuale.

Pe parcursul ultimilor ani cele mai de rezonanță și mai controversate decizii ale consiliului specializat au fost emise în cazurile, în care solicitanți erau reprezentanții comunității LGBT. Unele verdicte se referă nemijlocit la institutul familiei și la generația în creștere, precum și la propaganda și promovarea intereselor acestei categorii de minorități. Din practica consiliului vedem, că persoanele de orientare sexuală netradițională asistă destul de des la ședințele lui.

Societății moldovenești și mai ales tineretului i se impun insistent modele comportamentale străine tradiției și culturii noastre. În ultimul timp tot mai des se face simțită neliniștea publicului din cauza fluxului zilnic de informații negative, care afectează generația în creștere. Pe oameni îi neliniștește faptul, că propaganda renunțării la valorile tradiționale, relațiile de familie, la fel ca și multe altele, capătă o popularitate tot mai mare, adesea grație sprijinului din partea structurilor publice și neguvernamentale de profil. Datoria directă a legislatorilor și a altor persoane responsabile este să reacționeze la această situație.

Cine face parte din consiliul anti-discriminare?

În a. 2013 în Moldova a apărut prima structură publică autonomă, care a început să monitorizeze respectarea legislației anti-discriminare și să examineze reclamațiile celor care se consideră victime ale hărțuirii și a altor acțiuni similare – Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității. Asupra adoptării unei legi specializate și formării ulterioare a acestuia au insistat partenerii occidentali ai Moldovei, asta fiind una dintre condițiile integrării europene și a liberalizării regimului de vize.

Consiliul este constituit din cinci membri fără careva apartenență politică, numiți de parlament pe un termen de cinci ani. Legea stipulează, că trei dintre ei trebuie să reprezinte societatea civilă, și nu mai puțin de trei – să fie licențiați în drept. Printre alte cerințe obligatorii – minim 5 ani de experiență în domeniul apărării drepturilor omului, lipsa problemelor de integritate, studiile superioare, reputația impecabilă și atitudinea tolerantă față de minorități.

În martie, 2018 în ajunul expirării mandatului primei componențe a consiliului, în conformitate cu procedura stipulată de lege parlamentul a creat o comisie pentru identificarea noilor candidați. În componența ei au fost incluși membrii Comisiei pentru drepturile omului și relații interetnice, și cei ai Comisiei drept, numiri și imunități – deputați în precedentul legislativ, care reprezintă diverse fracțiuni, o parte dintre care au acces și în actualul legislativ: Inna Șupac, Galina Balmoș, Grigore Novac, Fiodor Gagauz, Evchenii Bodaren, Alla Dolința și Anatolii Zagorodnîi.

În urma unui concurs public, pentru care au fost depuse 16 cereri, au fost selectați cinci membri ai actualului consiliu: Ian Feldman, Victorina Luca, Andrei Brighidin, Svetlana Doltu și Evghenii Golosceapov. Comisia a pregătit pentru fiecare dintre ei o concluzie argumentată, care în ajunul votării a fost expusă în ședința plenară a parlamentului. Conform legii, numirea candidaților se face cu majoritatea voturilor deputaților aleși.

Președintele consiliului este ales cu majoritatea de voturi ale membrilor lui. În fruntea autorității anti-discriminare stă Ian Feldman, psiholog, expert în combaterea traficului de persoane și în drepturile internaționale ale omului. Pe pagina oficială a consiliului lipsesc fotografiile și CV-urile celorlalți membri ai consiliului, deși de la numirea lor au trecut deja trei ani, adică mai bine de jumătate din termenul mandatului.

Șeful consiliului activează permanent, în timp ce ceilalți membri se convoacă în ședințe în funcție de necesitate. Membrii consiliului anti-discriminare care nu activează permanent primesc o remunerare în mărime de 10% din salariul mediu pe economie pentru fiecare ședință. Reieșind din agenda acestei structuri, pe parcursul unei luni pot avea loc cca 20 de ședințe, la care se examinează diverse reclamații și solicitări. Activitatea consiliului este asigurată de un aparat administrativ este alcătuit din mai multe departamente și secții.

Cu ce se ocupă acest consiliu?

Pe site-ul consiliului specializat este indicat, că misiunea lui constă în «prevenirea și apărarea de discriminare, asigurarea egalității, promovarea posibilităților egale și a diversității». Consiliul contribuie la formarea «societății incluzive, în care oamenii își realizează drepturile și libertățile indiferent de sex, rasă,culoarea pielii, originea etnică, naționalitate, limbă, nevoi speciale, orientare sexuală, vîrstă, religie sau convingeri, viziuni, apartenență politică sau orice alt semnalment similar și se bucură de șanse egale ».

Printre sarcinile-cheie este verificarea legislației în vigoare și a proiectelor de reglementări privind respectarea standardelor nediscriminării, monitorizarea implementării legilor, examinarea reclamațiilor și restabilirea în drepturi a victimelor discriminării, sporirea nivelului de informare și conștientizare a societății în scopul lichidării tuturor formelor de discriminare.

Pe ordinea de zi a consiliului ajung reclamații pe marginea unui cerc larg de probleme în sfera relațiilor de muncă, educație, acces la bunuri și servicii publice, inclusiv protecția socială și asistența medicală, cu privire la publicitatea care umilește femeile , discriminarea avocaților în cadrul sistemului de asigurări medicale și sociale, discriminarea persoanelor din cauza dezabilităților și a originii sociale, hărțuirea din cauza convingerilor ateiste, asigurarea accesului în transport, edificii și construcții pentru persoanele cu nevoi speciale, atitudinea discriminatorie în funcție de limba vorbită la exercitarea dreptului de acces la justiție.

Numeroase reclamații vizează piața muncii: hărțuirea la locul de muncă din cauza divergenței de opinii, discriminarea pe motive de apartenență etnică, naționalitate și vîrstă la angajare sau eliberare din funcție, din motive de maternitate, handicap, limbă și loc de trai, apartenență politică. Astfel deciziile consiliului contribuie în mare măsură la restabilirea în drepturi a victimelor unei abordări inechitabile, însă adesea în adresa acestei structuri răsună critici pentru verdictele emise, dintre care unele au un caracter foarte controversat. Printre acestea este și un șir de decizii de sprijinire a activității propagandistice care ține de orientarea sexuală netradițională.

Cazul privind programul întrevederilor cu copilul

Reprezentanții comunității LGBT (lesbienele, homosexualii, bisexualii și transsexualii) asistă la ședințele autorității anti-discriminare destul de des. Pentru a nu vorbi în van, vom aduce și alte exemple, în afară de cazul lui Iurie Roșca. Așa dar, consiliul a examinat reclamația unei doamne, care susținea că Direcția municipală pentru protecția drepturilor copilului (DMPDC) a discriminat-o în baza criteriului de gen și a unei presupuse orientări homosexuale. DMPDC a stabilit pentru ea un program al întrevederilor cu copilul, care nu era echilibrat comparativ cu tatăl, în custodia căruia se afla copilul. Consiliul a ajuns la concluzia, că aceste acțiuni reprezintă o incitare la discriminare din partea fostului soț, iar decizia DMPDC poartă un caracter discriminatoriu.

Problema e că fostul soț a apelat la autoritatea tutelară și a declarat că ex-soția și-a aranjat viața cu o persoană de același sex. Și a cerut să-i fie limitate întrevederile cu copilul. În decizia sa consiliul a menționat că «orice orientare sexuală nu poate determina calitățile de părinte ale persoanei și nu le poate caracteriza ». Se mai subliniază, că «viața privată a reclamantei, dacă nu ține de îngrijirea copilului, nu poate fi motiv pentru ca ea să fie exclusă din viața propriului copil ». Pe post de argument, consiliul menționează lipsa dovezilor care confirmă că întrevederile cu mama o dată pe săptămînă contribuie la atingerea intereselor copilului.

În aceste circumstanțe, consiliul a ajuns la concluzia că reclamanta a fost tratată diferit (mai puțin favorabil) în ceea ce privește exercitarea drepturilor sale părintești comparativ cu tatăl copilului, și că la baza acestei abordări stă instigarea la discriminare din partea fostului soț. Se subliniază, că pe marginea acestui caz consiliul «a ajuns la o concluzie principială: indiferent de faptul care dintre părinți locuiește aparte de copil, mama sau tata, fiecare dintre ei trebuie să se bucure de posibilități egale de păstrare a relațiilor directe cu copilul ».

Asta în timp ce este evident, că nu s-a ținut cont de un șir întreg de factori, inclusiv de rezultatul unor studii, care vorbesc despre existența unor riscuri semnificative pentru generația în creștere. Acestea au stabilit, că în cazul copiilor educați de cupluri de același sex există un risc sporit de a dezvolta atracție homosexuală, nonconformism sexual și a adopta un mod de viață homosexual. În plus, studiile efectuate un timp îndelungat pe eșantioane reprezentative mari arată, că plus la riscul sporit de adoptare a modului de viață homosexual,în multe privințe copiii educați de părinți cu orientare ne-standard cedează față de copii din familiile tradiționale.

Cazul privind accesul la serviciile designului web

Într-un alt caz, cu solicitarea de a recunoaște discriminarea privind accesul la serviciile de design web, s-au adresat membrii organizației obștești Centrul informațional GENDERDOC-M, care cu sprijinul donatorilor externi promovează și sprijină comunitatea LGBT din Moldova. În rezultat, consiliul a ajuns la concluzia, că «circumstanțele examinate reprezintă o formă gravă de discriminare îndelungată bazată pe religie, orientare sexuală și naționalitate ».

Consiliul a analizat conținutul site-ului web și a menționat, că compania exclude anumite persoane din cercul clienților săi potențiali, reieșind din criteriul orientării sexuale, religie și naționalitate. La baza acestei concluzii a stat anunțul publicitar privind prestarea serviciilor, în care compania menționa că nu colaborează cu organizațiile religioase și homosexualii. În decizie se menționează, că excluderea clienților potențiali din aceste considerente este neîntemeiată, deoarece compania nu cunoaște din timp specificul activității lor. În opinia membrilor consiliului, compania se putea limita la publicarea listei acelor domenii, în care ea nu activează.

Astfel, antreprenorii moldoveni au fost impuși, de facto, să lucreze cu toate categoriile de clienți, indiferent de conținutul conceptual al lucrării sau serviciului (în cazul dat – designul web).

Cazul stropirii cu agheasmă

O reprezentantă a Centrului informațional GENDERDOC-M a reclamat un caz, care a avut loc în timpul unei emisiuni televizate, și a cerut să fie recunoscut faptul discriminării sale pe criteriul orientării sexuale și a convingerilor religioase. Este vorba despre situația în care, în timpul dezbaterilor televizate, reprezentantul bisericii ortodoxe Ghenadie Văluță , liderul organizației ortodoxe Pro Ortodoxia, a stropit-o cu agheasmă pe Angelica Frolov, activistă LGBT și membră a organizației GENDERDOC-M , care s-a împotrivit acestui ritual. Văluță afirma că «apa sfințită va ajuta la eliminarea necuratului » din toți reprezentanții comunității LGBT și din adepții altor religii.

Consiliul a subliniat, că ritualul stropirii cu agheasmă, impus în timpul și după încheierea emisiunii televizate și însoțit de discursul cum că persoanele de orientare homosexuală și cele care împărtășesc alte convingeri religioase sunt draci, adică întruchiparea duhului rău, este un comportament care incită la discriminare. În decizie, consiliul face trimitere la argumentele lui Văluță cu privire la faptul că insistența sa în evlavie ca slujitor al bisericii îi dă dreptul să vorbească despre păcat și sfințenie. În același timp, în opinia consiliului, libertatea de exprimare și libertatea conștiinței nu-s drepturi absolute: «Aceste libertăți pot fi supuse unor restricții în cazul în care este urmărit scopul promovării principiilor toleranței și respectul egal pentru demnitatea tuturor oamenilor ».

Ghenadie Văluță a contestat verdictul în judecătoria Anenii Noi, apoi și la Curtea de Apel, pe motiv că clericii nu pot fi trași la răspundere pentru discriminare, dar a pierdut cauza. În vara lui 2019 pe marginea acestui caz s-a pronunțat Curtea supremă de justiție (CSM), care a confirmat obligativitatea de a-și cere scuze în public de la reprezentanții comunității LGBT și a achita prejudiciul moral în sumă de 5 mii de lei. Alte 7 mii de lei Văluță a fost obligat să le achite ca cheltuieli de judecată.

Cazul privind accesul la distracții

Consiliul a mai constatat existența discriminării pe criterii de orientare sexuală după ce a examinat cererea reclamanților, cărora le-a fost interzis accesul într-un loc de odihnă pe motiv că își manifestau public orientarea sexuală. În decizie se spune, că «reclamanții au fost tratați mai puțin favorabil în timp ce își exercitau dreptul de a participa la evenimente recreative ».

Consiliul nu a putut accepta ca argument obiectiv și rezonabil faptul, că restricționarea accesului unor persoane concrete în local a fost dictată de cererea altor clienți, care-s heterosexuali și formează majoritatea vizitatorilor acestui local.

Consiliul a menționat că un local care prestează servicii publice este obligat să asigure accesibilitatea lor pentru toți clienții, fără vre-o discriminare.

Cazul privind mesajele în mass-media

O serie întreagă de cazuri au avut în centrul atenției sprijinirea discriminării în mass-media. Într-un caz consiliul a purces la examinarea lui din inițiativă proprie, după ce pe site-ul voxpublica.md a fost plasat articolul «Parada euro-sodomită de la Chișinău: 9 puncte pe i». Erau criticate acțiunile MAI de asigurare a ordinii publice, securității și apărării persoanelor care au participat la marșul comunității LGBT. Articolul mai vorbea și despre lipsa de reacție a primăriei Chișinău «ca răspuns la intențiile minorităților extremiste de a mărșălui în centrul capitalei » și inactivitatea mitropoliei Moldovei «în raport cu agresiunea homosexuală în centrul capitalei ».

Consiliul a ajuns la concluzia, că articolul reprezintă o incitare la discriminare și ritorică de ură, dat fiind că «este îndreptat contra unui grup de persoane în baza unor anumite caracteristici ale lor, etichetează persoana atribuindu-i trăsături considerate de obicei foarte nedorite, iar grupul țintă este scos în afara hotarelor obișnuite ale unor relații sociale ». În decizia lor, membrii consiliului vorbesc despre responsabilitatea proprietarilor platformelor virtuale pentru schimbul de opinii, comentarii și expresii. În opinia lor, administratorii paginilor web au obligația să facă tot posibilul pentru ca nimeni să nu folosească resursele lor drept instrument de incitare la discriminare.

Și încă un caz de mesaje discriminatorii, în opinia consiliului, publicate de mass-media. Au fost examinate următoarele expresii, s-ar părea total adecvate, care au răsunat în emisie directă: «[…] Ieri s-a desfășurat un marș al minorităților cu orientare sexuală netradițională. Noi știm bine că de mai mulți ani acest marș are loc pe străzile capitalei. Desigur, el a provocat ciocniri, au fost reținute 6 persoane… , am în vedere că într-un stat cu adevărat ortodox acest marș nu ar fi avut loc, deoarece nici autoritățile, nici oamenii nu ar fi admis așa ceva […]».

Dar și aici consiliul a văzut incitare la discriminare pe criteriul orientării sexuale. În decizie se menționează, că «orice grup social are dreptul la libertatea de întrunire, chiar dacă ideea difuzată în cadrul întrunirii este nepopulară, dacă aceasta nu încalcă ordinea publică ». Consiliul a formulat chiar și un șir de recomandări pentru mass-media, jurnaliști, moderatori de radio și TV, pe care i-a îndemnat să fie maxim atenți la exprimarea propriilor opinii pentru a evita acuzațiile de incitare la discriminare și tragerea lor la răspundere.

«În caz contrar ne așteaptă o veritabilă expansiune LGBT»

Astfel societății moldovenești și în special tineretului i se impun, insistent și consecvent, modele comportamentale străine culturii și tradițiilor noastre. În ultimul timp, tot mai des se face simțită îngrijorarea publicului, provocată de fluxul zilnic de informații negative care afectează generația în creștere – despre aceasta ne vorbesc adresările către parlament și alte instituții publice. Pe oameni îi neliniștește faptul că propaganda renunțării la valorile tradiționale, relațiile familiale, la fel ca și multe altele se extinde tot mai mult, în mare parte grație sprijinului din partea structurilor publice și neguvernamentale de profil.

«Acest lucru este deosebit de periculos pentru copii și tineretul care încă nu e capabil de o atitudine critică față de informația venită din toate părțile. Să reacționeze la o asemenea situație este obligația legislatorilor, care pot stabili măsuri ce ar asigura securitatea copiilor, inclusiv prin interzicerea unor anumite acțiuni publice . În caz contrar, ne așteaptă a veritabilă expansiune LGBT, propaganda intensă a relațiilor netradiționale. Tot mai des auzim, că prin stabilirea unor interdicții se încalcă drepturile omului. Dar aceste interdicții nu pot fi considerate o încălcare a drepturilor constituționale ale cetățenilor. Nu este vorba despre un atentat la drepturile omului, ci despre protejarea copiilor noștri. Deja este vorba despre discriminarea majorității absolute, care consideră că impunerea activă a ”valorilor” netradiționale, sprijinită de ”partenerii de dezvoltare”, este periculoasă și distructivă pentru societatea moldovenească », – menționează unul dintre experți.

Vladislav Bordeianu

Sursa: https://noi.md