Silviu Dancu despre „iluzia că certificatul ar fi echivalentul normalității (al vechii normalități). Nimic mai fals”

08:22, 24 decembrie 2021 | Opinii, Social | 417 vizualizări | Nu există niciun comentariu Autor:

Omul de cultură Silviu Dancu a scris un eseu în care analizează felul în care s-a schimbat viața noastră, în ultimii doi ani.

El constată că toate drepturile pe care le consideram de la sine înțelese, au fost condiționate de un „certificat”.

Silviu Dancu scrie că acest „totalitarism soft” este aplaudat de „o sumă de intelectuali (scriitori, poeți, medici, artiști, muzicieni, actori, profesori, juriști etc), activiști, influenceri și non-conformiști (auto)declarați”.

Iată textul lui Silviu Dancu:

„Unul dintre cele mai perverse efecte ale politicilor și ale retoricii Puterii din acești ultimi ani este acela că a reușit să inducă iluzia că certificatul ar fi echivalentul normalității (al vechii normalități). Nimic mai fals.

Nimeni nu este eliberat de sub această formă de teroare soft, drămuită ca la manual.
Să luăm mersul la teatru, la magazin, la cinema, la restaurant, bar etc. Înainte era liber pentru toată lumea. Acum este condiționat pentru toată lumea. Sigur, cel cu certificat are voie se meargă, dar o face tot condiționat. A trebuit ca mai întâi să accepte, să creadă și să execute pretențiile Puterii care i-a impus (nicidecum nu a negociat!) să aibă dovada că a executat o pretenție despre care i se spune constant (și mincinos) că este opțională.

Nu se duce ”ca înainte”, se duce pentru că s-a executat. Pentru că a acceptat condiția (și condiționarea). În plus, odată ajuns acolo va afla că trebuie să stea la distanță de cel puțin un loc de persoana cu care a mers însoțit(ă) la un film sau la un spectacol, în săli care sunt fie 70%, fie 50% goale. Află că trebuie (fie și teoretic) să pună în mod ridicol o mască pe față ca să se deplaseze de la masă la toaletă. Și tot așa.

În schimb, cel fără certificat nu are voie să meargă la teatru, magazin, cinema, restaurant etc pentru că nu s-a executat. Pentru că i s-a părut abuziva și condiționarea ca atare și natura ei. Pentru că și-a permis să considere ceea ce i s-a spus că e o opțiune, ca fiind pe bune așa, iar nu altfel.

De asemenea, reglementând fără argumente (sau deseori cu argumente stupide, contradictorii și artificiale și cu zero probe că ar funcționa în sensul declarat) programul de funcționare al tuturor instituțiilor și unităților comerciale (indiferent că-s private sau de stat), Puterea a trimis la culcare, la ore impuse arbitrar, pe toată lumea. Faptul că ai certificat nu-ți dă posibilitatea să stai într-un club la 2 noaptea ca înainte. Pentru că nu mai există cluburi de noapte. Nu-ți dă posibilitatea să ieși în faptul nopții să-ți cumperi țigări sau o sticlă de vin de ex. (pentru că ai niște prieteni în vizită și s-a lungit treaba), de la un non-stop, pentru că nu mai există non-stop-uri. Doar benzinării.

Nu te poți lungi la un restaurant, de ziua ta! La rigoare, nici nu ai voie să-ți sărbătorești ziua în oraș, indiferent că ești sau nu cu certificat. Pentru că nu ai unde! Până și organizarea unei nunți e sub semnul condiționărilor Puterii. Ba chiar și o înmormântare. Totul, desigur, pentru ”binele comun”.

Ai doar dreptul să circuli fără declarație, la orice oră, printr-un oraș pustiu și mort. Și chiar și așa să accepți că oricând și în orice loc ai putea fi legitimat și pus să probezi că ești ”certificat” și că respectivul ”drept” și respectiva ”libertate” se află în mod formal sub semnul supunerii.

Călătoriile! Înainte se putea circula fără restricții, oriunde, oricând, cu orice. Azi, nu! Condiționarea este acolo, tot mai fermă, tot mai formalizată, tot mai permanentizată. Nu mai este suficient un document de identitate și un bilet de drum și de cazare. Acum trebuie să dovedești că ai considerat ca o obligație ceea ce ți s-a spus că este o opțiune.
Și ai toate ”șansele” ca ajuns la destinația dorită să te trezești că orașul cu pricina intră în carantină, deși e doldora de ”certificați”, așa cum s-a întâmplat de curând prin diferite țări ”lovite” de invizibilul omicron.

Deja în tot mai multe state, chiar dreptul de a circula în interiorul țării sau în oraș, cu mijloace publice de transport este condiționat: ai certificat – poți, nu ai – ești amendat! Chiar și dreptul de a munci începe să fie condiționat astfel.

În fapt, libertățile și drepturile au fost confiscate și amputate pentru toată lumea. Avantajele ”câștigate” prin certificare nu sunt decât o caricatură a ceea ce a fost confiscat. Sunt un ”premiu” de consolare făcut nu pentru a răsplăti obediența, cât pentru a pedepsi nesupunerea prin discriminarea vădită a nesupușilor.

Certificatul nu a constituit și nu constituie calea de revenire la normalitate! Este doar documentul de confirmare a supunerii și a acceptării noii ”normalități”, în care Puterea are singurul drept de veto, iar cetățeanul este tot mai mult infantilizat, redus la nivelul unuia incapabil să răspundă și să știe ce e mai bine pentru el.

Și o sumă de intelectuali (scriitori, poeți, medici, artiști, muzicieni, actori, profesori, juriști etc), activiști, influenceri și non-conformiști (auto)declarați aplaudă asta și contribuie din plin la instalarea unei realități construită din drepturi și libertăți amputate și desfigurate până la grotesc. Să le mulțumim. Și să le amintim că în toate dictaturile, primii care au fost epurați au fost fix cei care au avut iluzia că ajutând monstrul să se nască și să crească, acesta le va fi recunoscător.

Sursa: https://r3media.ro