Cine sunt cei care verifică informațiile din domeniul sănătății și al științei pe Facebook?

21:07, 2 iunie 2021 | Externe, Social | 297 vizualizări | Nu există niciun comentariu Autor:

Într-o manevră comparabilă cu modul în care guvernele și-au arogat puteri în regim de urgență ca răspuns la pandemia COVID, Facebook a șters 16 milioane de materiale și a trimis avertismente pentru aproximativ 167 de milioane. YouTube a eliminat peste 850.000 de videoclipuri legate de „informații medicale periculoase sau care induc în eroare legat de COVID-19”.

În această pandemie, criteriile folosite de Facebook, Twitter și YouTube (care este deținut de Google) pentru a defini limitele dezinformării au fost extrem de schimbătoare. Acest lucru a dus la unele răsturnări de situație surprinzătoare: la începutul pandemiei, postările în care se spunea că măștile au contribuit la prevenirea răspândirii COVID-19 au fost etichetate drept „false” – acum este invers, reflectând caracterul contradictoriu al dezbaterii academice și al recomandărilor oficiale.

Cum se realizează verificarea informațiilor?

Twitter își desfășoară intern activitatea de verificare a datelor. Însă Facebook și YouTube se bazează pe parteneriate cu „fact checkers” exerni, reuniți sub egida International Fact-Checking Network – un organism care certifică alți „fact checkers”, condus de Poynter Institute for Media Studies, o școală de jurnalism non-profit din St Petersburg, Florida.

Printre principalii donatori ai Poynter se numără Charles Koch Institute (o organizație de cercetare în domeniul politicilor publice), National Endowment for Democracy (o agenție guvernamentală americană) și Omidyar Network (o „firmă de investiții filantropice”), precum și Google și Facebook. Poynter deține, de asemenea, ziarul Tampa Bay Times și publicația de profil PolitiFact, care se ocupă de verificarea faptelor.

Pentru materiale științifice și medicale, Rețeaua internațională de verificare a informațiilor (the International Fact-Checking Network) implică entități puțin cunoscute, precum SciCheck, Metafact și Science Feedback. Health Feedback, o filială a Science Feedback, selectează oameni de știință care să dea verdictul. Folosind această metodă, a catalogat drept „derutant” un articol de opinie din Wall Street Journal care preconiza că SUA vor atinge imunitatea de turmă până în aprilie 2021, scris de Marty Makary, profesor de politici de sănătate și management sanitar la Universitatea John Hopkins din Baltimore, Maryland.

La aceasta, ziarul a emis o replică intitulată „Verificarea celor care verifică informațiile pe Facebook” („Fact checking Facebook’s fact checkers”), argumentând că evaluarea a fost „o contraopinie camuflată sub forma unei verificări de informații”. Makary nu și-a prezentat argumentul ca pe o afirmație factuală, se spune în articol, ci a realizat o proiecție bazată pe o analiză a datelor.

„Faceți ce spune știința!”

Caracterul contradictoriu al acestor decizii se datorează în parte modului în care platformele de social media definesc conceptele alunecoase de „informații false” și „dezinformare”. O astfel de decizie se bazează pe ideea unui consens științific. Dar unii oameni de știință spun că această abordare suprimă pluralismul de opinii, întărind concepția greșită conform căreia știința este un monolit.

Această idee este rezumată în ceea ce a devenit un slogan pandemic: „Faceți ce spune știința!”. David Spiegelhalter, președintele Winton Centre for Risk and Evidence Communication (Centrul Winton pentru comunicarea riscurilor și a dovezilor) de la Universitatea Cambridge, numește acest lucru „absolut îngrozitor”, spunând că, în spatele ușilor închise, oamenii de știință își petrec tot timpul certându-se și fiind în dezacord profund asupra unor lucruri destul de fundamentale. Cum poate fi Facebook sigur de ceva de care nici chiar comunitatea științifică nu e sigură?

„Știința nu stă în fața ta să îți spună ce să faci – nu ar trebui să facă asta. Eu mi-o imaginez mai degrabă mergând alături de tine, murmurând pentru ea însăși, făcând comentarii cu privire la ceea ce observă și făcând sugestii despre ce s-ar putea întâmpla dacă urmezi o anumită cale, dar nu se află la conducere”, consideră David Spiegelhalter.

Însuși termenul de „dezinformare” ar putea contribui la o aplatizare a dezbaterii științifice. Martin Kulldorff, profesor la Harvard Medical School din Boston, Massachusetts, a fost criticat pentru opiniile sale privind lockdown-urile, care se apropie mult de strategia mai flexibilă a Suediei, țara sa natală.

El spune că oamenii de știință care exprimă opinii neortodoxe în timpul pandemiei sunt îngrijorați că se vor confrunta cu „diverse forme de calomnie sau cenzură… spun anumite lucruri, dar nu și altele, pentru că au impresia că vor fi cenzurați pe Twitter, YouTube sau Facebook”. Această îngrijorare este agravată de teama că le-ar putea fi afectate finanțările de granturi și capacitatea de a publica lucrări științifice.

Ideea binară conform căreia afirmațiile științifice sunt fie corecte, fie incorecte a alimentat diviziunile care au caracterizat pandemia. Samantha Vanderslott, sociolog pe probleme de sănătate la Universitatea Oxford, Marea Britanie, a declarat pentru Nature: „A denunța informațiile false îți poate ridica profilul” (în ochii celorlalți). În același articol, Giovanni Zagni, director al site-ului italian de verificare a informațiilor „Facta”, a remarcat că „îți poți construi o carieră” pe baza faptului că devii „o voce respectată care luptă împotriva informațiilor false”.

„Adevărul” științific

Van der Linden spune că este important ca oamenii să înțeleagă că în domeniul științific „există incertitudine, există dezbateri și este vorba despre acumularea de informații în timp și revizuirea opiniilor noastre pe parcurs”. O dezbatere sănătoasă ajută la separarea grâului de neghină.

Jevin West, profesor asociat al Facultății de Informații din cadrul Universității Washington din Seattle, spune că, din acest motiv, platformele de socializare ar trebui să fie „foarte atente atunci când vine vorba de dezbateri care vizează știința”. El explică: „Instituția științei a dezvoltat aceste norme și comportamente pentru a se autocorecta. Așadar, consider că este problematic ca [platformele de socializare] să intervină în această conversație”.

Alți oameni de știință se tem că, dacă această abordare a dezinformării științifice supraviețuiește pandemiei, dezbaterea științifică ar putea deveni îngrijorător de supusă imperativelor comerciale.

Citiți mai mult pe acest subiect pe pagina web a publicației The Defender. 

Sursa: https://www.activenews.ro