Mișcarea activistă „Black Lives Matter”, alimentată cu granturi de milioane de dolari (650.000 de dolari numai în 2016) de către grupurile controlate de Soros, este, poate, cel mai la îndemână argument al celor care susțin varianta implicării miliardarului în mișcările distructive din Statele Unite. Fondată în 2013, Black Lives Matter (BLM) este o mișcare internațională pentru drepturile omului, originară din comunitatea afro-americană, care inițial se manifesta pașnic împotriva violenței și a rasismului sistemic din societatea americană.
Aflați în linia întîi a protestelor din Statele Unite inițiate după moartea lui George Floyd, aderenții BLM au ajuns în scurt timp să fie și în primele rânduri ale anarhiei generalizate din statele cuprinse de revoltă, folosind de multe ori pancartele cu sloganuri pacifiste pentru a sparge geamurile magazinelor sau pentru a incendia diverse obiective publice americane.
Utilizând cadrul legislativ favorabil anti-discriminare și fondurile generoase ale diverșilor donatori, printre care și organizațiile lui Soros, mișcarea activistă „Black Lives Matter” a reușit, în scurt timp de înființare, prin acțiunile sale regulate în care atacau forțele de ordine publică americane acuzându-le de profilare rasială și de brutalitate, să afecteze percepția publică pozitivă asupra activității Poliției americane și să timoreze activitatea de ansamblu a acestei instituții.
Curentul de opinie dezvoltat de „Black Lives Matter” pe banii lui Soros a fost acela că, în Statele Unite, poliția nu este o forță care reprezintă binele, ci mai degrabă este o unealtă a represaliilor albilor asupra persoanelor de culoare, diversele grupuri sociale fiind astfel obligate să-și asigure în mod justițiar legea și ordinea, fapt care explică și valul violențelor și distrugerilor care au cuprins în prezent America.
În timp, acțiunile „Black Lives Matter” au dus la demoralizarea forțelor de poliție, acuzate de rasism și brutalitate și incriminate, practic, pentru faptul că încearcă să-și țină orașele sigure, ferite de infractori. Folosirea forței de către polițiști, s-a diminuat, chiar și în situații care necesită acest lucru, teama că ar putea fi acuzați penal, pe de-o parte, și etichetările publice de genul „rasiști” și ”criminali”, pe de altă parte, îndeamnându-i pe reprezentanții forțelor de ordine să aleagă lipsa de acțiune, chiar și atunci când situația o cere. Pe cale de consecință, demoralizarea și intimidarea polițiștilor a dus atât la creșterea abruptă a infracțiunilor și violențelor, cât și la crearea unui climat de nesiguranță, fecund, optim unor manifestări în care au ajuns să fie acuzați și blamați, de data asta pentru neimplicare, tot cei care înainte erau puși la zid pentru forță de reacție excesivă.
DCLeaks și finațările lui Soros împotriva valorilor și ordinii naționale
Finanțarea masivă a lui Soros pentru grupurile din partea stângă a politicii din SUA, dar și din restul lumii, este un fapt de notorietate și a fost documentat de mai bine de zece ani. O mare parte din informații erau deja cunoscute public, alte suspiciuni devenind certitudine în momentul în care a fost scos la lumină, de către grupul hackerilor activiști, DCLeaks, conținutul mai multor e-mailuri ale miliardarului american ce dezvăluie „pădurea” rețelei finanțărilor lui Soroș.
Conform jurnaliștilor ”Jerusalem Post”, cei dintâi care au scris, în 2016, despre cazul ”DCLeaks vs. George Soros”, primul lucru ce poate fi observat din studiul documentelor este natura megalomanică a proiectelor filantropice ale lui Soros. Niciun colț al Pământului nu rămâne neafectat de eforturile acestuia. Nicio zonă politică nu rămâne neatinsă.
Chiar dacă, aparent, schimbarea climei și imigrarea ilegală a africanilor în Israel, sau între mișcarea ”Occupy Wall Street” și politica legată de imigranții din Grecia nu există nicio legătură, proiectele lui Soroș par a avea au un numitor comun, scopul lor fiind acela de a slăbi abilitatea autorităților naționale și locale din Vest de a-și păstra legile și valorile națiunilor și comunităților.
DCLeaks a expus vasta campanie a lui Soroș de a finanța politicile de stânga, mișcările de „democrație directă” pe care Soros le susține nepledând pentru altceva decât pentru o conducere a mulțimilor. Multe dintre proiectele miliardarului, chipurile finațate în numele democrației, drepturilor umane, economiei și alte „scopuri” nobile, se dovedesc până la urmă a fi niște obstacole menite să împiedice piețele libere, indiferent dacă aceste piețe sunt financiare, ideologice, politice sau științifice. Cu alte cuvinte, finanțările lui Soroș nu au fost folosite, paradoxal, decât pentru a distruge democrația vestică și pentru a împiedica guvernele să își mențină ordinea sau societățile să-și păstreze indentitatea unică și valorile.
Sursa: https://romanialibera.ro
