De astăzi, creştinii ortodocşi vor posti timp de 40 de zile

10:19, 11 martie 2019 | Religie | 712 vizualizări | Nu există niciun comentariu Autor:

Începând cu ziua de astăzi, 11 martie, creştinii ortodocşi au intrat în Postul Mare sau Postul Nașterii Domnului, cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi din crugul anului bisericesc.

Postul Paştelui constituie cea mai importantă perioadă de pregătire pentru sărbătoarea ”Învierii Domnului”. Postul mare durează 40 de zile. În acest an el va fi ţinut în perioada 11 martie — 28 aprilie. În calendarul bizantin, Postul Mare începe în lunea de după Duminica izgonirii lui Adam din rai, iar în cel latin — cu Miercurea Cenușii.

Timp de 40 de zile, credincioşii vor trebui să se abţină de la mâncarea de dulce, dar şi de la multe alte lucruri. Aceasta este perioadă în care trebuie să facem cât mai multe fapte bune pentru semenii noştri, să-i cerem iertare lui Dumnezeu pentru păcatele noastre, să mergem des la biserică și să ne împăcăm cu persoanele cu care suntem certați.

Un post adevărat este cel care presupune lăsarea de bucate și, de rând cu ele, de păcate și de orice răutate, spune preotul Octavian Moşin, care este preot-paroh la biserica „Întâmpinarea Domnului” din Chișinău.

Postul cel Mare mai este și o călătorie spre Rai, din care Adam a fost scos pentru neascultare. De aceea postul presupune nu doar iertarea unuia cu altul și cu Dumnezeu, dar și întoarcerea la lucrarea celor sfinte și dumnezeiești, la împăcarea cu toți și cu toate

”Postul nu trebuie privit ca ceva separat de celelalte lucruri pe care le recomandă Biserica. Mai bine zis, prin post se deschid altele. Privești, simți, trăiești, gândești altfel prin prisma postului. După care urmează Spovedania, Maslu, Împărtășania”, scrie preotul pe ortodox.md.

Sunt atâtea alte lucruri care ne îngreunează, pe când postul, din contra, este o modalitate de a scăpa de multele greutăți și neputințe ale noastre. Postul nu trebuie să fie povară, dar șansă de mântuire, supunându-ne nevoințelor duhovnicești.

De la postul de bucate la cel de ferire de păcate

Frumos ar fi ca tot mai mulți creștini să treacă de la postul de bucate la cel de ferire de păcate, de la postul trupesc la cel duhovnicesc, scrie părintele Octavian Moșin, preot-paroh la biserica ”Întâmpinarea Domnului” din Chișinău în Altarul Credinței.

Pentru a ajunge să postim cu adevărat trebuie să fim tot mai conştienţi de faptul ce reprezintă de fapt postul:

  1. Postul ne pune în cale acele trepte care duc la curățarea de păcate şi la o naştere, înviere întru Hristos. Să postim pe parcursul tuturor zilelor orânduite de Biserică, pentru a călca pe toate treptele, dar nu, după cum cred unii, după prima să păşim imediat pe ultima.
  2. Postul nu ne limitează, nu ne constrânge, nu ne impune, ba din contra, ne deschide noi orizonturi întru pătrunderea realităţilor dumnezeieşti, ne linişteşte şi ne face mai sensibili la rugăciune.
  3. Postul ne insuflă pocăința şi revenirea la acea pace cu Dumnezeu, de care adesea uităm. Ne readuce la un echilibru. Cântările au un alt timbru, cuvintele rugăciunilor te fac să verși o lacrimă, veşmintele sunt negre, se bat metanii, se pune în genunchi. Toate acestea se înfăptuiesc pentru a trezi în noi pocăinţa, pentru a fi mai atenți la rugăciune.
  4. Postul presupune nu doar iertarea unuia cu altul și cu Dumnezeu, dar și întoarcerea la lucrarea celor sfinte și dumnezeiești, la împăcarea cu toți și cu toate.
  5. Cum poți să-L cunoşti, să-L simţi pe Dumnezeu dacă nu vorbeşti zilnic cu El, nu-i spui durerile, nu-i împărtăşi bucuriile?! În post ai şansa să stabileşti nişte convorbiri duhovniceşti cu Domnul, să-ţi deschizi sufletul, să te pocăieşti! Rămâne o nimica toată — să te rogi!
  6. Postul nostru trebuie însoţit de îndepărtarea de tot ceea ce este dăunător vieţii noastre, în genere. Să gândim, să simţim şi să voim numai ceea ce este vrednic de numele de creştin! Să nu mai iasă din gura noastră cuvinte de ocară, de clevetire, de jignire şi mai cu seamă înjurături!
  7. Postul nu trebuie să fie prilej de întristare, ci dimpotrivă, de bucurie duhovnicească, știind că prin el biruim patimile şi plăcerile trupului, pentru că prin el facem în trupul nostru un lăcaş al Domnului, pentru că prin el ajungem la Înviere.

Luând aminte la cele recomandate de Biserică, vom ajunge niște mădulare smerite şi iubitoare, în stare să ne înfrânăm, să ne pocăim de relele săvârşite, să omorâm patimile şi să ne unim mai vrednici cu Hristos Cel Înviat.

Sursa:sputnik.md

Navighează dupa cuvinte-cheie: ,