Rusia marchează vehiculele de asalt cu „dungi de invazie”. Sunt masate forțe noi lângă granița cu Ucraina

12:41, 16 aprilie 2021 | Actual, Externe, Politica | 138 vizualizări | Nu există niciun comentariu Autor:

Rusia va avea în curând o forță de asalt de 107.000 de soldați de-a lungul frontierei cu Ucraina, cu aproximativ 1.300 de tancuri de luptă, 3.700 de drone, 1.300 de unități de artilerie și mortiere și 380 de sisteme de rachete cu lansare multiplă

THE DAILY MIRROR (Marea Britanie) – Forțele rusești masate la granița cu Ucraina au vopsit vehiculele de asalt cu amenințătoare „dungi de invazie”, sporind temerile de izbucnire a unui război extins.

Daily Mirror poate, de asemenea, să dezvăluie în exclusivitate că Rusia va avea în curând o forță de asalt uluitoare de 107.000 de soldați masați la frontiera cu Ucraina. Este mult mai mult decât s-a crezut anterior și decât a apărut în documentele scurse către Mirror, care includ detalii șocante despre arsenalul rusesc implicat.

Estimările militare ucrainene ale forței masate includ 1.300 de tancuri de luptă, 3.700 de drone, 1.300 de unități de artilerie și mortiere și 380 de sisteme de rachete cu lansare multiplă.

Numărul șocant de trupe reprezintă cu cel puțin 35.000 de soldați ruși din prima linie mai mult decât are întreaga armată britanică, după reducerile din apărare.

Apariția acestor marcaje a exacerbat alarma în rândul experților militari, care au atras atenția asupra dungilor similare de pe tancurile utilizate de armata sovietică în timpul invaziei din Cehoslovacia din 1968. Dungile ajută la identificarea vehiculelor de către forțele prietenoase.

Ieri, la Astrahan, la 350 de mile de linia de front, vehicule blindate rusești BTR 80 vopsite cu dungi de invazie au fost văzute îndreptându-se în convoi către gară.

Cum s-a ajuns la asta?

În 2014, după revoluția liberală a Maidanului din Ucraina, Putin a devenit nervos temându-se că Europa și NATO vor ajunge în curând în apropierea Rusiei. Agenții GRU (/Direcția Principală de Informații/ – agenția de informații militare externe a statului major al Forțelor Armate ale Federației Ruse,nr) i-au înarmat pe separatiștii pro-ruși din zone din estul Ucrainei, declanșând un război de gherilă. De asemenea, Rusia a anexat Crimeea peste noapte. Luptele crâncene din estul Ucrainei au ucis 14.000 de oameni în șase ani și este posibil ca Putin să creadă că este momentul potrivit pentru a ataca și a plasa părți mari din Ucraina sub stăpânirea Kremlinului.

Cum justifică Rusia acumularea militară?

Acțiunea militară în curs de desfășurare a Rusiei în estul Ucrainei se încadrează în narațiunea ei privind protejarea civililor pro-ruși din regiune, care au fost speriați de spionii GRU care au avertizat asupra revenirii „Europei naziste”, într-o întoarcere la cel de-al doilea Război Mondial.

Deși în mod clar aceasta arată ca o forță de invazie, Putin ar putea folosi scuza de a interveni pentru a-și protejeza populația, în timp ce trupele sale se spune că ar efectua „exerciții”.

La ce se gândește Putin?

Există diferite teorii cu privire la motivul pentru care Putin se comportă așa – inclusiv că a fost bolnav în secret și trebuie să își reafirme poziția de om puternic al Rusiei. Uneori el dispare din viața publică și uneori are o figură umflată, ca și când ar fi urmat un tratament îndelungat. Are peste 70 de ani și este disperat să readucă Rusia la fosta glorie a URSS. Putin este, de asemenea, paranoic cu privire la ideea că Ucraina ar putea deveni membru NATO într-o zi, asta însemnând că alianța este la ușa sa. El ar dori, de asemenea, să preia Ucraina sau o mare parte a acesteia și să pară omul forte al Rusiei pentru a-și îmbunătăți popularitatea pe plan intern.

Poate că Putin crede că este momentul potrivit pentru o acțiune împotriva Ucrainei – Europa fiind în haos din cauza pandemiei de Covid-19 și a Brexit-ului. Doctrina sa militară se bazează pe acumularea presiunii asupra altor țări, perturbarea lor pe plan intern, pentru a le face să pară slabe, fragilizându-le în mod constant determinarea. Ar putea fi, de asemenea, un test al disponibilității noului președinte american Joe Biden de a sfida Rusia.

Ar putea fi atrase (în conflict) NATO și Marea Britanie?

Deși nu este membru NATO, Ucraina este un aliat al SUA și al Regatului Unit. Forțele britanice și americane au ajutat la instruirea forțelor Ucrainei în ultimii ani, iar Regimentul de parașutiști din Marea Britanie – după cum a relatat Mirror – a practicat anul trecut exerciții de luptă în Ucraina, împreună cu trupele locale. Forțele britanice sunt în țară, ajutând la monitorizarea situației, iar RAF a trimis avioane de vânătoare Typhoon în România, pentru a întări regiunea. Două nave de război americane se îndreaptă spre Marea Neagră, iar Rusia a avertizat America să stea la distanță – deci aceasta este o situație tensionată pentru Marea Britanie.

Surse din Ministerul Apărării spun că au loc multe întâlniri cu privire la modul de gestionare a situației, dacă Putin va invada. Este puțin probabil să depășească pragul care ar atrage NATO într-un război, dar asta depinde de liniile roșii impuse de țări ca Marea Britanie. Dacă „nu invadează” dincolo de linia frontului, atunci trupele noastre ar putea fi trimise să-l ajute pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Ce s-ar putea întâmpla în continuare?

La un moment dat, de-a lungul liniei frontului, va exista probabil o escaladare mai mare decât de obicei, aproape sigur provocată de Rusia. Acest lucru va fi precursorul unei mari escaladări și a unei posibile invazii, justificată în mod pervers de Moscova ca fiind o misiune necesară pentru a proteja populația rusă împotriva Ucrainei. Experții cred că, dacă se întâmplă așa ceva, Putin își va ordona trupelor sale să intre, dar este posibil ca acest lucru să aibă limitări.

Desigur, orice este posibil, dar pe măsură ce soldații și civilii mor, Putin va urmări cu atenție reacția Americii. Este probabil ca el să se oprească, după ce va fi preluat porțiuni de teritoriu, înainte de a se justifica o intervenție a SUA. Dar un război extins nu poate fi exclus.

Autor: Chris Hughes

Sursa: https://evz.ro