Negocieri şi pe stânga, şi pe dreapta. Parlamentul şi-ar putea începe activitatea de săptămâna viitoare

13:51, 17 ianuarie 2015 | Politica | 916 vizualizări | Nu există niciun comentariu Autor:

La o lună şi jumătate de la alegerile parlamentare, situaţia politică din ţară este parcă şi mai incertă decât era până la scrutin. Au trecut şi prelungitele sărbători de iarnă, pe nou şi pe vechi, politicienii au fost la schi, la nămol şi pe unde au mai avut chef, pe afară bate deja vânt primăvăratec, iar carul, adică negocierile, au rămas tot acolo unde le-am lăsat anul trecut.

Cooperanţi şi puşi pe fapte mari atunci când au reuşit, pe muchie de cuţit, să-şi asigure o majoritate fragilă în noul Legislativ (nu mai este rostul să vorbim acum prin ce metode şi tertipuri), autoproclamaţii proeuropeni şi-au revenit destul de repede în simţiri şi şi-au reluat vechile năravuri. Astfel că asistăm iarăşi la bâlci în loc de negocieri, iar politicienii îşi etalează orgoliile şi ambiţiile, îşi demonstrează ostilităţile, îşi protejează interesele, într-un profund dispreţ faţă de cei care i-au ales.

După fiecare nouă rundă de negocieri, auzim de la ei că acestea nu au dat niciun rezultat şi au fost doar pierdere de timp. Democraţii şi liberal-democraţii se plâng pe lipsa de cooperare din partea liberalilor sau, mai exact, a lui Mihai Ghimpu, care vrea nişte funcţii pe care nu au cum să i le dea. Liberalii acuză că ceilalţi doi parteneri de discuţii ar complota împotriva lor, pentru că, de fapt, doresc o alianţă cu comuniştii.

Mai întâi şeful liberalilor a spus că lucrurile sunt simple: noi suntem trei şi funcţii sunt trei, el contând pe fotoliul de preşedinte al ţării. Lupu şi Filat i-au spus însă că aceasta nu poate fi partajată. (De ce nu, dacă este şi ea o funcţie politică?) Pe de altă parte, nici şeful PD, nici şeful PLDM nu au suflat o vorbă despre faptul că ar fi dispuşi să renunţe la unele funcţii care nu pot fi partajate pe criterii politice, cum ar fi cea de procuror general, preşedinte CEC, şef CNI ori CNA etc.

Mihai Ghimpu s-ar fi mulţumit se pare şi cu funcţia de procuror general (acum câţiva ani el se mai declarase numai bun pentru această demnitate). Mai apoi însă, liberalii au afirmat că vor să aducă un cetăţean străin în fruntea Procuraturii Generale. Dar din spusele acestora, democraţii nu sunt dispuşi să cedeze procurorul.

După ultimele runde de întrevederi, PL a anunţat că a înaintat deja 14 puncte la care aşteaptă răspuns. La unele chiar înainte de semnarea unui acord, iar la altele – după.

„Nu există problema alegerii preşedintelui ţării. Alianţa e hotărâtă demult să fie cu comuniştii.  Vor să le demonstreze europenilor că ei vor coaliţie proeuropeană, dar PL nu vrea”, a punctat Mihai Ghimpu.

Pe de altă parte, şeful PD, Marian Lupu, s-a declarat „săturat” de spectacol şi de învinuiri. El a dat asigurări că vom avea o guvernare în cel mai scurt timp, „cu PL sau fără”.

În opinia şefului PLDM, Vladimir Filat, piatra de încercare rămâne a fi partajarea funcţiei de preşedinte, pe care insistă PL. „Dacă îşi doresc cu adevărat o coaliţie, liberalii au totul la îndemână pentru a o crea. Însă minoritatea nu poate dicta majorităţii, nu poate specula pe faptul  că „fără noi nu se poate””, a declarat Filat.

În acest context de controverse şi învinuiri reciproce, negocierile sunt purtate pe două fronturi. PD, PLDM şi PL discută în vederea formării unei coaliţii de guvernare. Totodată, liberal-democraţii şi democraţii au început tratativele cu Partidul Comuniştilor, care au drept scop deblocarea activităţii Parlamentului. În acelaşi timp, nu este exclusă nici posibilitatea instalării unui guvern minoritar, format de PLDM şi PD, susţinut de cei 20 de deputaţi comunişti, care însă nu vor face parte din coaliţie.

Dacă în privinţa învestirii Guvernului lucrurile nu sunt bătute în cuie, comuniştii par hotărâţi să pună umărul la constituirea organelor de conducere a Legislativului. După cum informează News-Moldova, Parlamentul Republicii Moldova în noua sa componenţă ar putea să-şi înceapă activitatea săptămâna viitoare, potrivit declaraţiilor reprezentanţilor PLDM, PDM şi PCRM de după ultima rundă de consultări.

Vadim Pistrinciuc, reprezentantul PLDM, a menţionat că în cadrul întâlnirii celor trei formaţiuni s-a discutat despre structura comisiilor parlamentare, numărul de membri ai acestora şi s-a făcut schimb de păreri referitor la componenţa prezidiului organului legislativ superior.

Democratul Serghei Sârbu a spus că speră ca, de săptămâna viitoare, Parlamentul să înceapă a activa în regim normal. El a adăugat că, potrivit regulamentului, opoziţia are dreptul să înainteze candidaturi la postul de vicepreşedinte al Parlamentului, însă comuniştii, deocamdată, nu au făcut propuneri în acest sens.

Comunistul Artur Reşetnikov a menţionat că în cadrul discuţiilor s-a vorbit despre formatul în care Parlamentul îşi va începe activitatea. El a specificat că a fost o înţelegere şi că organul legislativ îşi va începe lucrările în acelaşi format. Potrivit lui, partidele parlamentare sunt diferite, însă toate au fost alese de către popor. „Avem rezultatele pe care le avem, iar politicienii sunt obligaţi să-şi depună eforturile pentru a activa”, a spus Reşetnikov. Acesta a mai adăugat că încă nu s-a discutat despre repartizarea funcţiilor, dar importantă este înţelegerea.

De altfel, politicienii au declarat că sunt presaţi deja de timp, iar această săptămână este determinantă în ceea ce priveşte alegerea preşedintelui Parlamentului şi a prim-ministrului. Pentru că pericolul unor alegeri anticipate este tot mai real, după ce respectivii au demonstrat că nu sunt capabili să asigure funcţionalitatea statului. De altfel, preşedintele ţării, Nicolae Timofti, a şi iniţiat deja consultările cu partidele parlamentare în vederea desemnării candidatului pentru funcţia de premier.

„Alegerile anticipate ar fi o tragedie pentru Republica Moldova”, declara recent Vladimir Filat.

Noi am zice că ele ar fi, mai degrabă, o tragedie pentru partidele proeuropene care nu au cum să mai beneficieze de o şansă din partea cetăţenilor, după catastrofa în care au adus ţara.

Ioana FLOREA, FLUX