Luptăm cu corupţia, dar tot marii corupţi ne conduc ţara

00:47, 23 ianuarie 2015 | Politica | 1947 vizualizări | Nu există niciun comentariu Autor:

Centrul Naţional Anticorupţie şi-a prezentat recent Raportul de activitate pentru anul 2014. Cifrele puse la dispoziţia publicului arată încurajator şi dau impresia că la noi se luptă de zor cu corupţia şi că am avea chiar oarece succese în acest sens.

Astfel, în Raport se menţionează că ofiţerii CNA au depistat anul trecut aproximativ 600 de infracţiuni, cu 20 la sută mai multe decât în 2013.  Din totalul infracţiunilor, 448 au fost calificate drept acte de corupţie şi conexe corupţiei, 39 – infracţiuni de spălare de bani,  iar 83 au fost alte tipuri de infracţiuni.

Potrivit CNA, infracţiuni de corupţie au fost constatate în toate instituţiile publice şi sectoarele economice ale ţării, cele mai multe fiind înregistrate în instituţiile de drept – 134; administraţia publică locală (Primării) – 76; întreprinderi de stat – 68; birouri de avocatură – 22; medicină publică  – 16; instituţii de învăţământ – 16; organe de control fiscal şi revizie – 14; instituţii publice în domeniul transportului – 10; instituţii înmatriculare transport, calificare conducători auto  – 9; oficii executori judecătoreşti – 8; organe ale apărării naţionale – 7; instituţii vamale – 5 etc.

Printre figuranţii dosarelor penale gestionate de CNA şi procurori s-au regăsit trei judecători, un procuror, un fost ministru al Afacerilor Interne, un director al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică şi unul de la Agenţia Rezerve Materiale, un director adjunct al Biroului Naţional de Statistică, un fost director al Moldova-Film, un şef al Inspectoratului Fiscal de Stat, un director interimar al Spitalului Clinic Republican, patru primari, un director de penitenciar, subordonat Ministerului Justiţiei, trei şefi de Direcţii generale din cadrul Consiliului municipal Chişinău, şapte şefi de direcţii şi secţii MAI, 55 de poliţişti, 22 de avocaţi, doi şefi de Secţii de la Ministerul Sănătăţii, un şef al Direcţiei Anti-Fraudă al IFPS, un revizor de la Ministerul Finanţelor, trei inspectori fiscali, şase directori de colegii, licee şi şcoli etc.

Eficienţa activităţii instituţiei nu se măsoară însă în dosarele intentate, ci în persoanele condamnate pentru acte de corupţie. Evident, nu toate persoanele bănuite de corupţie vor primi o sentinţă de condamnare. Din păcate, multe dintre cele cu adevărat vinovate. Centrul Anticorupţie susţine că a monitorizat permanent pe parcursul anului trecut şedinţele de judecată pe cauzele penale de corupţie, publicând pe pagina sa web sentinţele judecătoreşti privind condamnările. Însă aceste sentinţe au vizat mai puţin cazurile răsunătoare de corupţie.

Astfel, se menţionează în document, pe parcursul anului 2014, în instanţele judecătoreşti au fost examinate 31 de cauze penale de corupţie sau conexe corupţiei cu rezonanţă social sporită –  din domeniul judecătoresc, al organelor de drept, financiar, al administraţiei publice centrale etc. După cum se vede din Raport, cele mai multe dintre acestea nu au avut finalitate şi se mai află în procedură. Este vorba de mai multe cauze în privinţa unor judecători de la Judecătoriile Teleneşti, Căuşeni, Glodeni şi din Chişinău.

Tot în procedură se mai află şi cauza penală în privinţa a 13 colaboratori ai Poliţiei de Frontieră învinuiţi de corupere pasivă şi a cinci colaboratori ai Inspectoratului Naţional de Poliţie învinuiţi tot de corupere pasivă.

Nu a fost pronunţată sentinţa nici în cele şase cauze penale intentate în privinţa ex-preşedintelui şi a ex-vicepreşedintelui Băncii de Economii a Moldovei, a altor factori de decizie de la BEM.

Tot în curs de examinare se află şi cauzele penale în privinţa ex-ministrului Finanţelor, a fostului şef de la FISC, dar şi a şefului Direcţiei administrare fiscală a IFPS. La fel ca şi cauza penală în privinţa a 24 de vameşi din cadrul Biroului Vamal Leuşeni.

Condamnările se dau mult mai lesne în cazul unor infracţiuni minore, când mita constituie câteva sute de lei. Chiar zilele acestea, Serviciul Nord al Procuraturii Anticorupţie a anunţat despre condamnarea unui inspector al Serviciului Escortă din cadrul Inspectoratului de Poliţie Floreşti pentru comiterea unei infracţiuni de corupere pasivă.

Acesta a fost reţinut de procurorii anticorupţie şi ofiţerii CNA pentru faptul că a pretins şi primit 200 de lei pentru a-i transmite unui deţinut sume de bani, două telefoane mobile, ţigări şi băuturi alcoolice de la rudele acestuia.

Sigur că orice infracţiune, orice luare de mită, oricât de neînsemnată, trebuie pedepsită. La fel ca şi delapidările din avutul public. Problema e că la noi, marile infracţiuni rămân nepedepsite. Iar marii corupţi, marii hoţi despre care se ştie că au furat milioane, că au înstrăinat singura bancă de stat, aeroportul, că şi-au însuşit bunurile statului prin tranzacţii dubioase şi decizii judecătoreşti ilegale, nu numai că se află în libertate, ci sunt chiar la putere, îşi împart nestingheriţi cele mai profitabile funcţii, pentru a putea fura în continuare şi, lucrul cel mai important, pentru ca nimeni să nu le poată cere socoteală pentru asta.

Moldova se plasează constant în coada clasamentelor mondiale privind lupta cu corupţia. Asta în pofida asistenţei financiare importante venite din partea Uniunii Europene şi destinate luptei cu acest flagel. Din acest motiv, mai mulţi oficiali europeni au criticat dur ţara noastră, avansând presupunerea că banii alocaţi pentru lupta cu corupţia ar putea ajunge tot în buzunarele corupţilor.

„Republica Moldova are un nivel mare de corupţie, de fapt are unul dintre cele mai ridicate niveluri de corupţie din 100 de ţări. Dacă e să comparăm Republica Moldova cu Suedia, care ocupă locul trei în acest top, atunci ne întrebăm: cum ne putem asigura că banii primiţi de la Uniunea Europeană nu vor ajunge în buzunarele oamenilor corupţi? Cum putem garanta că banii plătitorilor de impozite nu vor fi cheltuiţi într-o manieră complet iresponsabilă?”, declara acum câteva luni eurodeputatul  Peter Lundgren.

În cadrul unei emisiuni la JurnalTV, fostul judecător la CEDO, Stanislav Pavlovschi, afirma că la noi, asistenţa acordată de UE, practic, se află în afara oricărui control: „Este o tentaţie foarte mare a celor care nu sunt prea cinstiţi să-şi bage mânuţele în aceşti bani pentru bogăţiile personale”.

Doar anul trecut Uniunea Europeană a alocat 60 de milioane de euro pentru reformarea justiţiei din ţara noastră.

Navighează dupa cuvinte-cheie: