Ei trei şi funcţii trei. Cum va fi ales viitorul preşedinte?

17:09, 15 decembrie 2014 | Politica | 816 vizualizări | Nu există niciun comentariu Autor:

Liderul socialiştilor Igor Dodon a declarat recent că formaţiunea sa este gata să voteze modificarea Constituţiei Republicii Moldova. Această disponibilitate a fost impulsionată, probabil, de faptul că partidul pe care-l conduce a obţinut cele mai multe mandate în noul Parlament, iar asta îl face să privească cu mult optimism perspectiva alegerii preşedintelui ţării prin votul direct al cetăţenilor.

„PSRM pledează pentru alegerea preşedintelui Republicii Moldova de către popor”, a declarat preşedintele PSRM la postul de televiziune TV 7.

Dodon a precizat că preşedintele trebuie să fie ales de popor, iar Constituţia trebuie modificată în acest sens fie prin referendum, fie în Parlament. Socialiştii vor vota ca preşedintele să fie ales de popor, a adăugat el.

Socialiştii nu vor putea înainta în Parlament o iniţiativă în acest sens, deoarece pentru aceasta este nevoie de 33 de semnături, iar ei au doar 25 de mandate. În schimb, ar putea să susţină o iniţiativă în acest sens a noii majorităţi parlamentare. Atât liderul PLDM, Vlad Filat, cât şi liderul PL, Mihai Ghimpu, au declarat anterior că Legea Supremă ar trebui modificată, astfel încât şeful statului să fie ales prin votul direct al cetăţenilor.

Deşi mandatul actualului preşedinte, Nicolae Timofti, expiră peste mai bine de un an, în contextul negocierilor pentru elaborarea Acordului de constituire a noii coaliţii de guvernare este pusă în discuţie şi modalitatea de alegere în viitor a şefului statului. Iar Mihai Ghimpu, care a calculat că ei „sunt trei” şi „funcţii sunt tot trei”, este aproape sigur că cea de preşedinte le va reveni liberalilor. Atât că partidele din coaliţie vor trebui să opteze pentru o modalitate de alegere a preşedintelui pentru a nu se ajunge iarăşi în impas în 2016.

În cadrul unei emisiuni la ProTV, liberalul a explicat cum vede el partajarea „europenească” a principalelor funcţii în stat: „Avem trei funcţii în stat: premier, preşedinte de Parlament şi preşedintele ţării. Avem trei partide care vor fi la guvernare. Noi propunem să aplicăm practica europeană. Cel cu mai multe mandate – alege primul, pe urmă al doilea şi al treilea”.

Sigur de faptul că cei doi parteneri de coaliţie nu vor da vrabia din mână, adică funcţiile de premier şi de spicher, Ghimpu este gata să se mulţumească cu cioara din gard, adică cu cea de preşedinte al ţării, chiar dacă va trebui să mai aştepte ceva timp.

Prin urmare, acordul ar trebui să stipuleze că viitorul candidat la preşedinţie pe care-l va susţine coaliţia va fi înaintat de Partidul Liberal. Totodată, liberalii vor să se asigure că până atunci va fi pus la punct mecanismul prin care va fi ales preşedintele, pentru a nu se mai repeta epopeea fostului candidat al alianţei de guvernământ, Marian Lupu, care nu şi-a mai văzut visul împlinit.

Totuşi, după alegerile parlamentare din 30 noiembrie, când partidele aşa-zis proeuropene au obţinut o victorie la limită, mai mult prin tertipuri judiciare şi manipulare, nu mai este atât de sigură nici victoria candidatului coaliţiei la prezidenţiale. Şi atunci, varianta alegerii şefului statului în Parlament ar putea fi preferabilă. Mai ales că şi comuniştii s-au arătat disponibili să le dea o mână de ajutor în acest sens.

Ieri, comunistul Oleg Reidman a declarat la postul Publika TV că, în anumite circumstanţe, ar fi posibilă o cooperare cu viitoarea coaliţie de guvernare, „inclusiv în ceea ce priveşte alegerea viitorului preşedinte al ţării”. Problema este dacă majoritatea va accepta „circumstanţele”, adică cerinţele comuniştilor şi dacă, în general, va crede în bunele intenţii ale acestora.

Cum, de altfel, nu crede Mihai Ghimpu nici în faptul că Igor Dodon a votat în 2012 pentru alegerea şefului statului din considerente patriotice. „Dodon a votat pentru alegerea preşedintelui din interes personal, nu pentru că a vrut binele Republicii Moldova”, a afirmat liberalul. Explicând cu oarecare regret că dacă nu ar fi votat, aveau loc alegeri anticipate şi Dodon nu mai era deputat „şi nu avea să aibă ceea ce are azi”.

Acum rămâne să vedem în ce tabără îşi vor căuta cele trei componente ale coaliţiei aliaţi pentru a soluţiona problema alegerii preşedintelui. Sau vor recurge iarăşi la aşi din mânecă şi la explorarea „vidului legislativ”.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

Navighează dupa cuvinte-cheie: