Cazul Navalnîi. UE și SUA vor să-l lovească iar pe Putin

11:51, 22 februarie 2021 | Externe, Politica | 212 vizualizări | Nu există niciun comentariu Autor:

Europenii și americanii se vor reuni, luni, la Bruxelles pentru a discuta noi strategii împotriva Rusiei. Iar UE va activa pentru prima dată regimul său mondial de sancțiuni în materie de drepturi ale omului împotriva Kremlinului, potrivit mai multor state membre.

Miniștrii europeni de externe vor riposta la refuzul Moscovei la cererile lor de a-l elibera pe opozantul Alexei Navalnîi. Și la afrontul adus de Kremlin șefului diplomației UE, Josep Borrell în timpul vizitei sale la Moscova, la începutul acestei luni.

O videoconferință va permite noului secretar de stat al SUA, Antony Blinken, să se alăture europenilor.

Întoarcerea SUA în acordul nuclear iranian, răspunsul la lovitura de stat din Birmania și agresiunea Chinei la adresa Hong Kong-ului vor fi discutate în cadrul ședinței de luni, a declarat o sursă.

Europenii ar trebui să sancționeze violența din Birmania, unde poliția a tras, sâmbătă, împotriva manifestanților, la Mandalay (centru), ucigând două persoane.

Putin, o nucă greu de spart pentru Joe Biden

Faptul că secretarul de stat al SUA a fost de acord să participe la această întâlnire, imediat după confirmarea sa,  este considerat un „semnal” important și expresia dorinței președintelui Joe Biden de a se reconecta cu europenii, considerați drept „dușmani” de Donald Trump, au subliniat mai mulți diplomați europeni.

Relația dificilă cu Vladimir Putin va fi în centrul dezbaterilor dintre cei 27 și Anthony Blinken.

„Moscova nu vrea să dialogheze cu UE, ci doar cu unele dintre statele sale membre. Trebuie să împiedicăm această strategie și să rămânem uniți”, a spus un diplomat European, citat de Le Point.

„Odată cu vizita lui Josep Borrell la Moscova, am văzut, am înțeles și vom trage învățămintele, dar acest lucru trebuie făcut la rece și într-un mod structurat”, a insistat diplomatul.

Sancțiunile, de la teorie la practică

Dar europenii sunt departe de o unanimitate în ce privesc sancțiunile împotriva lui Vladimir Putin.

Criticii și-au ridicat glasul în anumite țări împotriva lui Josep Borrell, iar demisia sa a fost cerută de aleșii europeni din statele baltice și din țările din Europa de Est.

„Toate acestea îi slăbesc poziția”, au deplâns mai mulți oficiali de la Bruxelles.

Dar europenii nu vor să renunțe la sancțiuni împotriva Rusiei. Mai eficiente, spun ei, și de dorit a nu-i mai afecta, în final, pe rușii de rând.

Dar, de la vorbe la (noi) fapte drumul este la fel de lung ca cel de la Bruxelles la Moscova.

Numele mai multor oligarhi și jurnaliști apropiați puterii au fost citate de Leonid Volkov, unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Alexei Navalnîi.

Și se exercită presiune asupra Germaniei pentru a abandona proiectul gazoductului Nord Stream 2. Deocamdată, cu șanse nule la reușită.

Ministrul de Externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, organizează o întâlnire duminică seara la Bruxelles cu Leonid Volkov, la care și-a invitat toți omologii.

S-a aflat de la delegații că vor participa o duzină de miniștri, iar celelalte țări vor fi reprezentate.

„Acord politic dobândit”

Miniștrii vor decide luni să pregătească noi sancțiuni împotriva Rusiei și să identifice persoanele și entitățile în cauză. „S-a ajuns la un acord politic”, au asigurat mai mulți diplomați.

Sancțiunile ar trebui adoptate pentru summitul european din 25-26 martie.

Pentru prima dată, europenii își vor activa noul regim global de sancțiuni în materie de drepturi ale omului, a anunțat un oficial european.

Josep Borrell a anunțat propuneri. Dar „decizia finală le revine statelor membre și trebuie să fie unanimă”, a reamintit purtătorul său de cuvânt.

Puține șanse însă ca oligarhii și jurnaliștii ruși sancționați să aibă interzis în UE și să le fie înghețate averile, au spus mai mulți diplomați și oficiali europeni.

„Sancționarea jurnaliștilor este o sabie cu două tăișuri, deoarece Rusia va răspunde”, a declarat unul dintre ei. În ceea ce privesc oligarhii, „trebuie să demonstrăm implicarea lor sau asocierea lor” cu actele sancționate.

Și nu se așteaptă un acord care să oblige Germania să abandoneze proiectul Nord Stream 2. Dar sancțiunile americane încetinesc finalizarea acestei conducte de 1.200 de kilometri cofinanțată de cinci grupuri europene private.

Dependența UE de gazul rusesc – o treime din achizițiile europene anuale – este un obstacol serios în calea unei abordări mai în forță a relației cu Rusia, subliniază Nicu Popescu, analist al relațiilor UE-Rusia pentru European Council for Foreign Relations

În plus, „Washingtonul, ca și capitalele europene, încă mai doresc să găsească mijloace de a menține relații cel puțin pozitive cu Rusia”, adaugă el.

Sursa: https://www.national.ro