Pierre-Antoine Plaquevent: Soros și societatea deschisă. Metapolitica globalismului (18)

09:13, 10 februarie 2020 | Actual | 606 vizualizări | Nu există niciun comentariu Autor:

 (fragment din cartea cu același titlu, în curs de apariție la Universitatea Populară) 

  Diferite teatre de operațiuni ale societății deschise în lume

A vorbi despre teatru de operaţiuni pentru activităţi ale unor organizaţii non-guvernamentale poate surprinde la o primă vedere. Totuși, așa cum vom vedea în diferite cazuri  pe care le-am studiat aici, Open Society acţionează și mobilizează forţe în sectoare care pot fi asemuite cu diferitele bătălii dintr-un război care nu-și spune numele. Un război pe toate fronturile împotriva prerogativelor de bază ale statelor, purtat în mod furtiv și indirect prin intermediul ingerinţei umanitare și al operaţiunilor de influenţă de toate felurile în cadrul societăţilor civile. A desena o hartă de ansamblu a acestor activităţi ale Open Society și ale reţelelor lui Soros în lume este o sarcină care, dată fiind amploarea ei, ar trebui să fie realizată de fundaţii sau state care să aloce toate mijloacele necesare. În cadrul prezentului studiu, ne-am concentrat asupra câtorva cazuri reprezentative pentru acţiunile OSF: chestiunea migraţiei, depenalizarea drogurilor, promovarea eutanasiei și în fine implicarea lui George Soros în mass media. Tot atâtea câmpuri de activitate care, în ansamblu, constituie segmentele unei veritabile inginerii sociale mondiale care vizează să transforme societăţile contemporane în ansamblul lor. Și aceasta lovind coordonat sectoarele cheie din viaţa populaţiilor: politic, social, economic, cultură, informaţie după metodologia preconizată de Karl Popper însuși, cea a unei inginerii sociale progresive. Vom vedea în ultimul capitol din studiul nostru, consacrat ciberneticii societăţii deschise, de ce surse profunde poate fi legată aceată inginerie socială globalistă, ai cărei vectori privilegiaţi sunt George Soros și Open Society.

  1. Societatea deschisă și armele imigrației 

”Protecția refugiaților este prioritatea, iar frontierele reprezintă un obstacol.

George Soros

OSF și imigrația: care sunt mijloacele?

Printre câmpurile de acţiune ale reţelelor Soros chestiunea migrației este una din priorităţile Open Society Foundations. Scopul lui George Soros și al reţelelor sale fiind cel de a reuși să reclădească sistemul politic internaţional și Uniunea Europeană pe principiile societăţii deschise, pârghiile imigraţiei și deplasările masive de populaţie constituie mijloacele cele mai eficiente pentru a reuși să se atingă acest scop. O perspectivă care poate părea exagerată, nu și dacă se investesc în ea mijloacele necesare. Asta face OSF, de ani de zile.

Așa cum indica raportul pe care OSF îl consacra bugetului din 2017, chestiunea migrației este în centrul activităţii sale internaţionale:

Misiunea noastră este de a consolida instituțiile şi practicile care mențin societățile deschise (…) Nu există mai bună ilustrare a fe- lului în care concepem noi această misiune decât prioritatea acordată în bugetul nostru migrației.” O misiune la care Universitatea Central Europeană a fost făcută să contribuie în perspectiva inte- grării migranţilor: ”Am invitat de asemenea şi Universitatea Central Europeană să ne propună o modalitate în care ar putea să ghideze un efort mai mare pentru a furniza o mai bună educație pentru refugiați, pentru ca aceştia să trăiască în campusurile sau în comunități de primire”.

Acest raport dădea apoi detalii privind mijloacele financiare folosite de OSF pentru a influenţa chestiunea migrației. Astfel, din bugetul total pe 2016, care era de 930,7 milioane de dolari, OSF declara atunci că folosește 20,8 milioane pentru problematici legate de migraţie. În 2017, din bugetul său sporit cu 1,1 % pentru a atinge 940,7millions,  OSF consacra

32,6 milioane de dolari pentru chestiunea migraţiei. Ceea ce constituie un spor de mai mult de 50% într-un an. Sume care pot părea colosale, dar despre care prezentul raport indică faptul că nici nu includ investiţiile private, la care Soros a făcut apel în cadrul unui plan pe care l-a supus Uniunii Europene în septembrie 2015:

Am început anul 2016 cu 20,8 milioane de dolari investiți în această sarcină, dar valoarea pentru 2017 este de 32,6 milioane de dolari, ceea ce înseamnă o mărire de mai mult de 50%. (…) Cele 32,6 milioane nu includ planul anunțat de George Soros în septembrie 2016 de a investi 500 milioane de dolari din acțiuni plasate în investiții care să fie în beneficiul migranților.

În continuare raportul financiar al OSF este explicit și demonstrează responsabilitatea imensă a reţelelor Soros în actuala criză a migranților din Mediterană. O responsabilitate care nu este evocată niciodată de media, în vreme ce raportul este disponibil pe site-ul OSF pentru orice jurnalist un mai curios: ”În februarie 2016, cu mult înainte de a anunța investițiile private pe care le avea în plan, George Soros a promis public 25 milioane de dolari pe mai mulți ani pentru a-i ajuta şi a-i plasa pe sirieni în Liban, Iordania, precum şi pe membrii comunităților de primire şi pentru a furniza astfel asistență juridică sutelor de familii de refugiați care fugeau de război.” Raportul concluzionează astfel în partea consacrată imigraţiei: ”Din acest buget, precum şi din celelalte, bugetul 2017 reflectă o sinteză de leadership pornind de sus cu programe inițiate la nivel local.» Conform tematicii dragi mondialiștilor ”glocalismului”: fuziunea dintre global și local. A cuceri câmpul local și a se implica pe teren în problematici reale, a inunda cu mijloace financiare colosale asociaţiile și ONG-urile care sunt în fapt tot atâtea relee salariate ale proiectului său de societate, iată care este metoda lui Soros în ce privește chestiunea migrației și nu numai.

Bugetul 2018 al OSF confirmă, dacă mai era nevoie, importanța specială a chestiunii migrației în activităţile în curs de derulare ale OSF și reia marile axe deja evocate în 2017. Astfel, se precizează că partea dedicată chestiunii migrației va spori, ceea ce se întâmpla și în bugetul din 2017 în raport cu cel din 2016:

Anul acesta va fi o dublare de fonduri, pe care o vom consacra muncii în domeniul migrației. Am lucrat asupra migrației timp de mai mulți ani, în scopul îmbunătăți tratamentul mincitorilor migranți în Asia Centrală, în America Latină, în Asia de Sud, în țările din Golf; pentru a pleda pentru o mai bună politică de azil comună în Europa; pentru a înfrunta condițiile de detenție dificile pentru migranți în umeorase state; şi pentru a apăra comunitățile de migranți împotriva unui large evantai de atacuri xenofobe în Africa, Asia, Europa şi Statele Unite. Am început anul 2017 cu 30,2 milioane de dolari acordați acestei direcții, dar suma pentru 2018 este până la urmă de 63,3 milioane de dolari. Am invitat şi Universitatea Central Europeană (CEU) să studieze o modalitate de a spori eforturile pentru furnizarea unui învățământ superior refugiaților, pentru ca aceştia să trăiască în campusuri sau în comunități gazdă. În fine, sumele indicate nu includ planul anunțat de George Soros în septembrie 2016 de 500 milioane de dolari în participațiuni în cadrul firmelor care acționează în favoarea migranților.” Investiţii private despre care vom vorbi mai încolo. Iar OSF precizează:

Este vorba despre investițiile cele mai importante legate de programe şi misiuni niciodată realizate de OSF.

Pentru a avea o idee despre puterea Open Society în materie de imigraţie, vom compara sumele investite de OSF cu bugetul ”Frontex” (agenţia de supraveghere a frontierelor europene) care este evaluat la 300 milioane de euro pentru 2017. Țările europene investesc deci mai puţin pentru apărarea frontierelor lor maritime decât mijloacele puse în mișcare de Soros, Open Society Foundations și suportul lor privat. Vedem deci statele europene ca fiind depășite de investiţiile private și organizaţiile non-guvernamentale în gestionarea fluxurilor migratorii din Me- diterana. Ceea ce la prima vedere poate părea aberant sau scandalos este total logic dacă studiem mai de aproape influenţa pe care o exercită George Soros asupra politicii Uniunii Europene în materie de imigraţie.

(va urma)