Pierre-Antoine Plaquevent: Soros și societatea deschisă. Metapolitica globalismului (17)

08:44, 7 februarie 2020 | Actual | 738 vizualizări | Nu există niciun comentariu Autor:

(fragment din cartea cu același titlu, în curs de apariție la Universitatea Populară)

”Corpul mistic” al societății deschise Pentru a-și materializa programul de ambiţie planetară, OSF este organizată ca un veritabil imperiu al drepturilor omului care își proiectează releele în lumea întreagă.

Dacă, așa cum de- clara George Soros însuși într-o zi, el ar dori ca spiritul OSF să devină spiritul lumii, afirmând de altfel că era de acum înainte ”şef al Papei”, am putea compara ansamblul organizaţiilor aflate în legătură cu fundaţiile Open Society cu un fel de con- tra-biserică globalistă. O contra-biserică care maimuţărește în negativ ideea de corp mistic pe care o afirmă Bisericile catolică și ortodoxă. Un ”corp mistic” al societăţii deschise care caută să se extindă pe întreg pământul și care acţionează în acest scop în toate domeniile posibile ale influenţei metapolitice. Un corp mis- tic mondialist animat de un zel misionar de nepotolit, alimen- tat de 40 de ani de milardele lui George Soros pentru a-l susţine constant în creșterea sa exponenţială. O contra-biserică și prin pretenţia sa de a incarca idealul societăţii deschise.

Să vedem acum mai în detaliu anatomia și întinderea acestui corp mistic al mondialismului.

Bugetul OSF

În materie de buget, OSF dispune de mijloace colosale, care depășeșsc mijloacele unor state. Cheia reușitei și a funcţionării sale se bazează în mod prioritar pe implicarea personală a lui George Soros: ”Fundațiile Open Society au fost fondate de George Soros, unul din cei mai mari filantropi din lume, care a donat, din 1984, 14 miliarde de dolari din averea sa personală, construită pe piețele financiare.” Ceea ce face din ea una din organizaţiile non- guvernamentale cele mai influente de pe planetă: ”Fondațiile Open Society contribuie cu un maxim de 33% din bugetul marii majorități a organizațiilor cu care noi lucrăm, pentru a veghea la autono- mia lor şi pentru a le dota cu mijloace financiare necesare pentru funcționarea lor. Fundațiile Open Society reprezintă a doua ope- ră de binefacere privată în Statele Unite, după fundația lui Bill şi Melinda Gates. În Statele Unite, există o lungă tradiție de filantro- pie din partea oamenilor de afaceri eminenți, între care pionieri au fost mai ales Andrew Carnegie şi familiile Rockefeller şi Ford. Fundațiile Open Society reprezintă principala sursă de finanțare privată a inițiativelor de sprijinire a minorităților de romi din Eu- ropa. Începând cu 1993, fundațiile Open Society au investit zeci de milioane de dolari în operațiuni umanitare şi de salvare în țările din fosta Iugoslavie în timpul războiului din această țară, şi mai ales în oraşul asediat Sarajevo.

” Bugetul oficial al OSF pentru anul 2017 era evaluat la 940,7 mi- lioane de dolari. Pentru 2018, acest buget a ajuns la 1,005 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă o creștere de mai mult de 60 de milioane de dolari într-un an. Cheltuielile totale ale OSF de la crearea sa sunt estimate la 14 miliarde de dolari pentru cei 33 de ani de activitate. Ceea ce ne dă o idee despre amploarea fără măsură a mijloacelor de care dispune reţeaua Open Society Foundations.

Lectura bugetului 2018 a OSF este plină de învăţăminte și ne arată întinderea domeniilor și teritoriilor în care intervine OSF. Așa cum vom vedea mai în detaliu în secţiunea dedicată acţiunii OSF în ce privește imigraţia, 2018 a văzut cum bugetul consacrat imigraţiei s-a dublat: trecând de la 30 de milioane de dolari la mai mult de 63 de milioane de dolari.

OSF, un instrument de ingerință universal

Nu e nici o nevoie să căutăm obiectivele Open Society în vreo agendă ocultă ascunsă marelui public, simpla lectură a statutelor sale expune scopul și obiectul său, și anume de a fi o unealtă de influenţă și de ingerinţă parastatală peste tot în lume:

”Noi căutăm să consolidăm primatul dreptului; respectarea drep- turilor omului, ale minorităților şi diversitatea de opinii; guver- nele alese democratic; şi o societate civilă activă care să ajute la controlarea puterii guvernului. Noi ajutăm la definirea politicilor publice care garantează o mai mare echitate în sistemele politice, juridice şi economice şi care garantează drepturile fundamentale. Vom pune în aplicare inițiative pentru a face ca justiția, educația, sănătatea publică şi media independente să progreseze. Construim alianțe peste frontiere şi continente în chestiuni precum corupția şi libertatea de informare.”

Un proiect metapolitic ce se prezintă în lumina pașnică a drepturilor omului și a democraţiei universale, dar care în fapte își găsește relee sondând breșele identitare și comunitare ale statelor în treburile cărora OSF caută să se amestece:

”Lucrând în toate regiunile lumii, Open Society Foundations acor- dă o înaltă prioritate protecției şi ameliorării vieții persoanelor ce trăiesc în comunități marginalizate. (…) Noi credem că este posibil să luptăm împotriva inegalităților, mai ales de rasă, clasă socială, orientare sexuală sau cetățenie. Credem că e posibil să fie traşi la răs- pondere pentru acțiunile lor cei care sunt la putere şi credem că putem creşte puterea grupurilor excluse de-a lungul istoriei. (…) Open Society Foundations efectuează cercetări aprofundate în domeniile tematice şi geografice ale lucrărilor noastre pentru a însoți mai bine schimbarea pe care noi o dorim. În cadrul acestei analize, identificăm indivizii şi organizațiile partenere cel mai bine plasate pentru a contribui la această schimbare, precum şi instrumentele care credem că ne vor fi de folos: acordarea de subvenții, ajutorul juridic, litigiile, inițiativele educative, publicațiile şi conferințele”.

Open Society Foundations și avatarurile sale sunt prezente astăzi peste tot în lume: ”Open Society Foundations este organizată ca o rețea de fundații şi de entități asociate cu 49 de birouri din 43 de țări, toate menite unei misiuni comune. Colectiv, aceste fundații folosesc mai mult de 1 600 de angajați şi sunt ghidate de sute de persoane instalate la consiliile consultative şi în consiliile de administrație. Deşi nu suntem cea mai mare fundație internațională în termeni de buget, nici o altă organizație filantropică nu foloseşte atât de mult personal în atât de multe locuri. În domeniile în care lucrăm, buna guvernanță, drepturile omului, practica democratică, educație, sănatate publică, jurnalism, justiție şi multe altele – personalul nostru, precum şi colegii şi membrii consiliilor furnizează o cunoaştere aprofundată a regiunii.”

(va urma)