Miracol sau Farsă? Cum s-a născut vaccinul anti-COVID peste noapte din NEANT

20:38, 6 august 2021 | Actual, Opinii, Social | 1384 vizualizări | Nu există niciun comentariu Autor:

Până la apariția COVID-19, principalele două companii dezvoltatoare ale vaccinului nu au fost capabile să realizeze nici un produs în toată existența lor.

Înainte de actuala pandemie de COVID-19, Moderna și BioNTech nu au realizat nici un produs. Cele două unități de biotehnologie au fost întemeiate respectiv în 2008 și 2010, cu scopul declarat de a promova terapiile de pionierat cu ARN mesager.

Atât Moderna cât și BioNTech au o istorie plină de episoade obscure de exagerări publicitare și de legături oportune, arată Jordan Schachtel într-o analiză pentru LifeSiteNews.

ModeRNA

Moderna, cu sediul în Boston și întemeiată în 2010, a devenit faimoasă prin declarațiile sale că medicamentele pe care le are în dezvoltare au capacitatea de a vindeca cancerul.

O campanie publicitară agresivă pentru această tehnologie revoluționară (pe care nu Moderna și BioNTech au creat-o și pentru a cărei licență au plătit 75 de milioane de dolari) a părut să deschidă pentru Moderna porțile tuturor posibilităților, permițându-i să stabilească legături cheie care vor deveni parte integrantă a succesului său financiar.

În 2012, Moderna era considerată o uriașă promisiune în domeniul biotehnologiei, obținând fonduri pe baza unei evaluări a companiei la 1 miliard de dolari, evaluare bazată exclusiv pe promisiunile sale spectaculoase legate de platforma ARNm.

La început, Moderna a dat lovitura având acces la bugetul nelimitat al unor entități guvernamentale americane. Apoi s-a extins, obținând finanțări considerabile și de la particulari, fie că a fost vorba de particulari, de fonduri de investiție sau de ONG-uri.

În 2013, agenția americană US Defense Advanced Research Project Agency (DARPA) a finanțat Moderna cu zeci de milioane de dolari pentru a-și derula diferitele proiecte anunțate, dintre care nici unul nu s-a încheiat cu dezvoltarea unui produs, scrie Schachtel.

În 2015, Moderna a încheiat un acord confidențial cu Institutul Național american pentru Alergii și Boli Infecțioase (NIAID), condus de nimeni altul decât Anthony Fauci, pentru a dezvolta o multitudine de utilizări pe platforma sa ARNm.

Moderna își va continua colaborarea cu Departamentul de Sănătate al SUA prin diverse parteneriate, ceea ce a făcut ca diverse entități guvernamentale să dețină participații ale vaccinului anti-COVID al companiei.

În 2016, rețeaua lui Bill Gates a semnat un acord de 20 de milioane de dolari cu Moderna. Acesta va fi urmat de alte câteva, a căror valoare totală va ajunge la 100 de milioane de dolari.

Însă, în ciuda fondurilor uriașe, publice și private, Moderna pur și simplu nu a putut descifra codul ARNm, care reprezenta baza însăși a existenței companiei.

Publicitatea mediatică din jurul a ceea ce părea un miracol tehnologic și financiar a fost redusă brusc la tăcere după o serie de dezvăluiri devastatoare făcute de Stat News în 2016 și 2017.

Unul dintre articole arăta:

„Totuși, Moderna nu a reușit să facă să funcționeze terapia sa, au declarat foști angajați și colaboratori. Doza sigură era prea slabă iar injecții repetate ale unei doze suficient de puternice pentru a fi eficaciente au avut efecte grave asupra ficatului în studiile pe animale.”

Un fost om de știință de la Moderna a declarat pentru Stat News:

„Este vorba de hainele noi ale împăratului. Ei sunt în primul rând o companie de investiții, care, să sperăm, vor dezvolta și un medicament care să fie de succes.”

Înainte de apariția COVID-19, secretomania din jurul companiei și incapacitatea sa de a furniza un produs funcțional au făcut ca Moderna să fie comparată cu start-up-ul biotech de tristă amintire Theranos, arată documentarul LifeSiteNews.

La fel ca Moderna, Theranos stăpânea la perfecție jocul relațiilor și recruta personalități de prim rang pentru a face parte din consiliul său de administrație, care să se facă apoi garanții „tehnologiilor revoluționare” ale companiilor.

Evaluată la un moment dat la peste 10 miliarde de dolari, Theranos s-a prăbușit după ce s-a aflat că desfășura o schemă de fraudă masivă, pe lângă eșecul de a implementa promisa tehnologie de testare a sângelui.

La fel ca Moderna, compania germană BioNTech a atras investiții considerabile din partea unor acționari puternici.

La fel ca Moderna, BioNTech a fost întemeiată pe promisiunea tehnologiei ARNm.

Însă, spre deosebire de tamtamul Moderna, BioNTech a folosit primii ani de existență pentru a-și constitui echipa într-un mod mult mai discret.

State naționale și particulari, în special din Europa și Asia, au investit în BioNTech sute de milioane de dolari.
Cu toate aceste investiții majore, însă, compania germană nu s-a putut impune. Înainte de 2020, timp de 12 ani, BioNTech nu a scos nici măcar un singur produs pe piață.

La fel ca Moderna, BioNTech și-a creat o imagine plină de sclipici grație promisiunilor legate de tratarea cancerelor și a altor boli devastatoare.

În 2013, start-up-ul, până atunci cvasi-inexistent, a încheiat contracte importante cu producători de medicamente care să îi folosească platforma pentru a dezvolta tratamente ale cancerului.

Deși compania și-a asigurat teste clinice pentru o varietate de produse, nu a fost capabilă să scoată nici unul pe piață, înainte de a se face cunoscută la sfârșitul lui 2019.

În septembrie 2019, Fundația Gates a investit 55 de milioane de dolari în BioNTech pentru lucrări ale companiei „privind tratamentul cancerului și altor boli grave”, precum HIV sau TBC.

Nu se pomenea nimic despre vreun coronavirus.

O lună mai târziu, compania dobândea brusc o notorietate planetară, transformându-și fondatorii în miliardari peste noapte. Investiția lui Gates la BioNTech este acum evaluată la circa 550 de milioane de dolari.

Îndeobște, rolul Pfizer în parteneriatul cu BioNTech este înțeles greșit. Deși mulți numesc vaccinul „Pfizer”, această companie nu a participat la dezvoltarea produsului. Gigantul farma american are în responsabilitate partea de logistică și fabricarea pentru piețele europene.

În China, de pildă, Pfizer nu a jucat nici un rol legat de vaccin, dat fiind că aici BioNTech s-a asociat cu Fosun Pharma pentru a fabrica și distribui produsul ARNm.

Sigur și Eficient?

Din toate cele relatate mai sus despre Moderna și BioNTech, rezultă că eșecurile lor în serie, întinse pe durata a ani întregi, au dispărut ca prin miracol odată cu apariția bolii care a întors planeta cu fundul în sus: COVID-19.

„Experții” și politicienii au repetat până la îngrețoșare expresia „sigur și eficient” în legătură cu vaccinurile, pentru ca ea să se întipărească adânc în conștiința colectivă, până la a anula orice gândire critică proprie.

Un mecanism uriaș de propagandă planetară s-a pus în mișcare, cu intenția de a șterge din mintea consumatorilor anii de eșecuri și problemele de credibilitate ale celor două companii.

Jordan Schachtel face o remarcă de un excepțional bun-simț:

„Ni se spune că primele produse pe care le-au realizat vreodată – care au fost realizate pe o platformă tehnologică absolut nouă pentru un virus cu totul necunoscut – sunt deopotrivă remarcabil de sigure și de eficiente.

„Pe termen lung, s-ar putea dovedi că este așa, s-ar putea dovedi că nu… Însă este tulburător să vezi în ce măsură presa corporatistă, Big Pharma și autoritățile guvernamentale de sănătate par să ignore faptul că aceste companii au obținut miliarde de dolari din comenzi de achiziție a unui vaccin creat fără a avea nici o realizare în trecut.”

Iar concluzia lui Schachtel ar trebui să pună pe gânduri toți oamenii de pe Pământ care mai sunt capabili să gândească cu propriul cap:

„Cu excepția unor experimente clinice auto-declarate și realizate pe fugă, siguranța și eficiența acestor tehnologii nu au fost demonstrate niciodată. Aceasta nu a împiedicat organismele de reglementare să considere că este sigur să autorizeze Moderna și BioNTech pentru o distribuire la scară largă.

„Ce s-a schimbat brusc? Aceste companii au rezolvat peste noapte șaranda ARN mesager în ianuarie 2020, sau este vorba de cu totul altceva?”

DE ADRIAN PĂTRUȘCĂ