Istoria secretă. Faima macabră a lui Vlad Țepeș și Coranul. Legătura surprinzătoare

12:25, 22 februarie 2021 | Actual | 27 vizualizări | Nu există niciun comentariu Autor:

Faima macabră a lui Vlad Țepeș și Coranul. Legătura surprinzătoare este o consecință a observațiilor pe care viitorul domnitor român le-a făcut cât timp a fost ostatic în Imperiul Otoman.

Faima macabră a lui Vlad Țepeș și Coranul. De ce îi trăgea principele român în țeapă pe turci. Puține erau mijloacele prin care domnitorul Țării Românești ar fi putut face față tăvălugului otoman condus de cel care reușise să cucerească sute de ani invincibilul Constantinopol.

Dar Vlad Țepeș, care a fost nevoit să trăiască printre turci, ca ostatic, a învățat să le cunoască psihologia și s-a folosit apoi, cu măiestrie, de cele învățate. Trimis, alături de fratele său Radu (cel Frumos), în Imperiul Otoman, ca garanție pentru loialitatea tatălui său Vlad Dracul față de turci, Vlad Țepeș a primit o educație specifică perioadei.

În timpul perioadei petrecute la Egrigoz, în Anatolia, viitorul domnitor a înțeles care sunt punctele tari și cele slabe ale religiei și moravurilor turcilor. Pentru că, trebuie s-o spunem limpede, tragerea în țeapă este o pedeapsă extrem de veche. Cel puțin din perioada Codului lui Hamurabi (1772 î.chr.).

Lunga și surprinzătoarea istorie a acestei torturi

La Hammurabi apare și cea mai veche victimă atestată a acestei torturi: o femeie care își ucisese soțul de dragul unui alt bărbat pe care îl iubea. Suveranii persani au adoptat, la rândul lor, această pedeapsă. Moartea prin tortură era un subiect preferat în discuțiile capetelor încoronate.

Darius Întâiul, după ce a cucerit Babilonul, a tras în țeapă vreo 3.000 de prizonieri. După sumerieni, asirieni, babilonieni și persani, următorii care adoptă tragerea în țeapă sunt romanii. Pe vremea lor, sadica metodă era la concurență cu și mai celebra crucificare.

Tragerea în țeapă a fost însă „internaționalizată” de turcii otomani. O foloseau aproape la fel de des precum decapitarea. Națiunile și popoarele europene nu s-au lăsat, nici ele, mai prejos. Polonezii o considerau chiar cea mai potrivită metodă de execuție timp de mai bine de 400 de ani.

Suedezii au tras oameni în țeapă până pe la 1643. Ungurii până în 1720, germanii până în 1748. Fracezii lui Napoleon, în Egipt, l-au tras în țeapă pe asasinul generalului Jean Baptiste Kleber. Iar ultimele trageri în țeapă din Europa au fost făcute de turci între anii 1876-1877, în timpul Insurecției Armate din Bosnia și Herțegovina.

Coranul, Jannahul și țeapa

TânărulVlad, care și-a văzut tatăl decapital în 1438, de Iancu de Hunedoara, a avut motive bune să fie interesat de execuții. El a învățat, printre turci, că tragerea în țeapă este considerată una dintre cele mai umilitoare pedepse pentru un musulman.

Mai mult, turcii trecuți la Islam credeau că un bărbat executat prin tragere în țeapă nu va ajunge niciodată în Jannah, raiul musulmanilor. Acolo unde-i așteaptă cele 70 de fecioare. Adică ceva mult mai rău decât moartea, mai ales decât moartea în luptă, care l-ar fi dus pe viteaz direct în grădina tuturor desfătărilor.

Așa că, odată ajuns pe tron, Vlad Țepeș a trecut la fapte. Cei circa 20.000 de turci trași în țeapă în Valahia au fost un avertisment care a cutremurat armata otomană, cu însuși Mehmet Cuceritorul în frunte. O grază nemărginită le-a cuprins sufletele turcilor lui Mehmet Fatih, veniți să-l prindă și să-l pedepsească pe domnitorul valah.

Faima macabră a lui Vlad Țepeș și Coranul

Militar, tactic și psihologic, în acele vremuri și locuri, nu exista altă metodă mai eficientă pentru a-l îngrozi pe cel care cucerise Constantinopolul, el însuși fiind temut pentru propriile-i cruzimi. Cronicarii turci povestesc la rândul
lor că întreaga ordie, de peste 150.000 de oameni s-a cutremurat la vederea priveliștii. O parte dintre turcii înțepați erau încă vii, notează istoricul Nicu Pârlog în Evenimentul istoric.

Sursa:
https://evz.ro