Europa mai dependentă de Rusia

12:28, 6 noiembrie 2015 | Economie | 1995 vizualizări | Nu există niciun comentariu Autor:

Prin recenta înţelegere încheiată de companii europene cu concernul rus Gazprom în vederea construirii a încă două conducte în cadrul gazoductului Nord Stream, ce leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică, Uniunea Europeană nu face decât să-şi sporească dependenţa energetică faţă de Rusia, deşi la nivel declarativ susţine că doreşte să o diminueze, a remarcat, la o conferinţă la Bratislava, adjunctul secretarului american de stat pentru diplomaţie energetică, Robin Dunnigan, relatează agenţia Reuters, preluată de Agerpres.

În plus, acest proiect va însemna pentru Ucraina pierderea a circa 2 miliarde de dolari annual, reprezentând taxe de tranzit pentru gazele livrate de Rusia către Europa. “Trebuie să întrebăm (Uniunea Europeană): De ce cu o mână sprijiniţi Ucraina, iar cu cealaltă o sugrumaţi?”, a spus oficialul american. “Nord Stream-2 ameninţă nu doar supravieţuirea Ucrainei şi resursele ei, dar şi diversificarea aprovizionării cu energie în Europa, mai ales în sud-estul Europei”, a insistat Dunnigan.

Proiectul Nord Stream-2 a stârnit o reacţie şi din partea vicepreşedintelui Comisiei Europene însărcinat cu problemele energetice, Maros Sefcovic, care a declarat că a transmis vicecancelarului german Sigmar Gabriel preocuparea Executivului comunitar cu privire la posibilitatea ca respectiva înţelegere cu Gazprom să încalce legislaţia europeană. În plus, responsabilul comunitar a sesizat faptul că, în prezent, este folosită efectiv numai jumătate din capacitatea celor două conducte deja existente, exprimând, astfel, dubii asupra oportunităţii suplimentării acestei capacităţi.

Lansat în anul 2011, Nord Stream este compus, în prezent, din două conducte, care fac legătura între Vyborg (Rusia) şi Greifswald (Germania), iar construirea altor două îi va dubla capacitatea, până la 110 miliarde de metri cubi pe an. Gazprom deţine 51% din acţiunile consorţiului Nord Stream, în timp ce companiile germane Wintershall şi E.ON au, fiecare, o participaţie de 15,5%, iar olandezii de la Gasunie şi francezii de la GDF Suez deţin, la rândul lor, câte un pachet de 9%.

De menţionat, ex-cancelarul german Gerhard Schroder a fost numit preşedinte al comitetului acţionarilor la Nord Stream. De altfel, la inaugurarea gazoductului, au fost prezenţi şi, pe atunci, preşedintele Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, şi cancelarul german, Angela Merkel.

Pe de altă parte, în noul proiect poate apărea şi OMV. Recent, la Viena, a avut loc o întâlnire de lucru între preşedintele Gazprom, Alexei Miller, şi directorul general de la OMV, germanul Rainer Seele (fost şef la Wintershall, unul dintre acţionarii Nord Stream 1), ocazie cu care s-a discutat despre posibilitatea cooperării celor două companii la proiectul gazoductului Nord Stream 2, precum şi despre un posibil schimb de active.

Ca urmare a disensiunilor cu Ucraina, existente încă de dinaintea anexării Crimeii şi care au perturbat, în anii 2006 şi 2009, fluxul de gaze către Europa, Rusia caută rute de transport alternative, dar, până în prezent, niciun plan nu a fost definitivat, proiectul South Stream fiind abandonat, iar cel care ar urma să-l înlocuiască, Turkish Stream, este sub semnul întrebării.

sursa: Focus Energetic

Navighează dupa cuvinte-cheie: , , , , ,