Corporaţiile pregătesc lichidarea statelor suverane prin TTIP

16:59, 15 decembrie 2014 | Economie | 1265 vizualizări | Nu există niciun comentariu Autor:

Una dintre temele ocultate cu mare grijă în România este Tratatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii, adică, pe scurt, TTIP. Acest tratat reprezintă o serie de negocieri de natură comercială care se desfăşoară în secret între Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii. În linii mari, TTIP presupune simplificarea barierelor comerciale în beneficiul marilor corporaţii, dar abordează şi probleme precum legislaţia privind siguranţa alimentară, cea legată de mediu, reglementările bancare şi competenţele suverane ale naţiunilor individuale.

Începerea negocierilor pentru TTIP a debutat în luna februarie a acestui an, în secret şi nedemocratic.

Atac al corporaţiilor asupra statelor suverane

Acest tratat reprezintă, potrivit lui John Hilary, director executiv al grupului de campanie War on Want, „un atac asupra societăţilor europene şi americane pus la cale de către corporaţiile transnaţionale”.

Agenda TTIP urmăreşte să coboare standardele UE privind siguranţa alimentară şi a protecţiei mediului până la cele implementate în SUA. Reglementările din SUA sunt mult mai puţin stricte, astfel că 70% dintre toate alimentele procesate şi vândute în supermarket-urile americane conţin acum ingrediente modificate genetic. De asemenea, în prezent SUA au restricţii mai puţin riguroase cu privire la utilizarea liberă a pesticidelor. În plus, peste ocean sunt folosiţi fără restricţii hormoni de creştere în fermele de animale, restricţionaţi, în bună măsură, în Europa din cauza legăturii directe a acestora cu cancerul.

Acelaşi lucru este valabil şi pentru mediu. În Europa, o companie trebuie să dovedească faptul că o substanţă este sigură înainte de a putea fi folosită; în SUA, în schimb, se întâmplă exact opusul – orice substanţă poate fi folosită până se dovedeşte că este, de fapt, periculoasă. De exemplu, UE interzice în prezent folosirea a nu mai puţin de 1.200 de substanţe chimice folosite în producerea cosmeticelor, pe când în Statele Unite sunt interzise doar 12.

TTIP prevede, de asemenea, deschiderea serviciilor de sănătate publică, de educaţie şi de apă ale Europei către companiile americane. Asta ar putea însemna, de fapt, privatizarea integrală a acestora. În sectorul bancar, tratatul urmăreşte „îndulcirea” normelor financiar-bancare, înăsprite după criza financiară din 2007.

Analiştii apreciază că TTIP va elimina aceste restricţii, oferind, din nou, bancherilor puteri discreţionare.

Tratatul va mai prevede relaxarea legislaţiei cu privire la confidenţialitatea datelor personale şi restricţia accesului public la studiile clinice ale companiilor farmaceutice.

În ceea ce priveşte forţa de muncă, UE a recunoscut că TTIP va genera, probabil, şomaj după modelul american, unde standardele de muncă şi drepturile sindicale sunt mai reduse.

Cea mai mare ameninţare a TTIP este, însă, asaltul inerent asupra democraţiei. Unul dintre principalele obiective ale TTIP este introducerea unui program de soluţionare a litigiilor dintre investitori şi stat (ISDS), care permite companiilor să dea în judecată guvernul dacă politicile guvernelor respective provoacă pierderi de profit. În consecinţă, marile corporaţii transnaţionale pot dicta, în mod nedemocratic, politicile implementate de guvernele alese.

TTIP – cedarea resurselor naţionale către corporaţii

Reprezentanţii societăţii civile au sintetizat la conferinţele AGROstandard prevederile acestui tratat.

„TTIP ascunde foarte mari capcane sub pretextul că vom face afaceri cu Statele Unite. Vom deschide piaţa pentru americani, care vin aici cu preţuri de dumping să ne vândă nouă nişte produse proaste, iar agricultorii noştri care muncesc foarte mult nu vor mai avea loc nici pe piaţa locală”, a arătat Lavinia Andrei, preşedintele fundaţiei Terra Mileniul III.

Potrivit societăţii civile, TTIP creează premisele pentru controlul corporaţiilor asupra statelor naţionale.

„Acest tratat are clauze specifice pentru marile companii care prevăd că pot da în judecată statul. Și nu vor da statul în judecată oriunde, ci la nişte curţi de arbitraj speciale, unde, cu siguranţă, vor câştiga. Chiar mandatul de negociere al UE, care, la insistenţele publicului a fost desecretizat, spune că va trebui să ne punem la dispoziţie resursele necondiţionat. Deci, noi vă dăm resursele, faceţi ce vreţi cu ele”, a punctat Lavinia Andrei.

Oarecum paradoxal, perspectiva implementării TTIP a stârnit reacţii variate în rândul asociaţiilor de fermieri din România.

CATAR împotrivă, Pro Agro, susţinător entuziast

Cea mai vehementă poziţie împotriva TIPP este cea a Confederaţiilor Asociaţiilor Țărăneşti din România (CATAR).

„În principiu, nu ne poate obliga nimeni să aderăm la acest tratat, să acţionăm împotriva interesului naţional. Dacă UE forţează statele membre să adopte acest tratat, acest lucru echivalează cu o declaraţie de război”, consideră Bogdan Buzescu, preşedintele CATAR.

Acesta crede că principalul impact va fi asupra siguranţei alimentare şi sănătăţii populaţiei.

„O să fim forţaţi să mâncăm pui modificat genetic, crescut 28 de zile. În acest fel, vom asista la modificarea ADN-ului uman şi la uniformizarea genetică a populaţiei. Iar hrana bună, de calitate, produsă în România o vom pune la borcane şi o vom exporta în ţările mai bogate, pentru că noi nu ne vom permite să o cumpărăm”, a punctat preşedintele CATAR.

La polul opus, se situează CN Pro Agro, unul dintre cei mai vehemenţi lobby-işti pentru implementarea TTIP.

„TTIP este o necesitate. Practic, OMC a forţat de foarte mult timp libertatea. (…) S-a creat o Europa socialistă, prin diverse mecanisme care nu sunt direct alocate producţiei. În SUA, lucrurile merg puţin altfel, politicul merge în interesul producătorilor şi al consumatorilor”, a declarat Alex Jurconi, preşedinte Pro Agro, într-o întâlnire cu cititorii unei publicaţii on-line.

El s-a arătat entuziasmat de stadiul pregătirii TTIP.

„Noi am făcut parte dintr-o delegaţie europeană, în iulie, o delegaţie de 10 persoane din cadrul organizaţiilor europene care a discutat în etapa premergătoare a rundei a şasea a TTIP. Transparenţa a fost totală. În aceste întâlniri am putut să văd două atitudini – una a administraţiei Obama, iar acordul de liber schimb este al administraţiei Obama, care îşi doreşte acest lucru, şi o abordare a mediului privat, de business. Unde oamenii au spus: dacă nu avem asta, asta, asta, nu ne interesează. (…) Europa poate consuma OMG-uri, dar nu le poate cultiva. Puiul clorinat e o altă problema ridicată”, a mai spus Jurconi.

Concluzia îi aparţine lui Piero Francisci, un latifundiar care face agricultură în Teleorman – „în maxim cinci ani, agricultura va fi doar pentru latifundiari; vom fi cu toţii angajaţi ai multinaţionalelor”.

Sursa: agrostandard.ro
Navighează dupa cuvinte-cheie: ,