Ce ne spune economia neobservată despre Moldova

17:02, 15 decembrie 2014 | Economie | 1131 vizualizări | Nu există niciun comentariu Autor:

La ce nivel a ajuns economia neobservată în Republica Moldova, ce venituri potenţiale sunt pierdute din cauza respectivului fenomen? La aceste şi alte întrebări încearcă să răspundă noul infografic propus de budgetstories.md, un proiect implementat de EXPERT-GRUP.

Deşi în ţara noastră, ponderea economiei neobservate a fost în creştere permanentă în ultimul deceniu şi a atins nivelul de 28% din PIB în 2013, fenomenul, la fel de omniprezent ca şi taxele, a fost şi este un subiect tabu pentru autorităţile din Republica Moldova, consideră experţii.

Cele aproximativ 28 la sută din PIB deţinute de economia neobservată se repartizează în felul următor: 7,7% vin din sectorul neformal; 10,9 la sută constituie producţia ascunsă în sectorul formal; alte 9,1 din economia ascunsă provin din producţia gospodăriilor casnice. Totodată, nu se ştie care este contribuţia producţiei ilegale la acest fenomen.

Economia neobservată este caracterizată de instituţiile publice şi private slabe, de pierderi mari ale veniturilor bugetare şi de o economie rudimentară, primitivă şi subdezvoltată. În acelaşi timp, se înregistrează un nivel înalt al ocupării informale.

Astfel, Indicele Competitivităţii Globale (ICG) ne plasează la capitolul dezvoltării instituţiilor pe locul 121 din 144 de ţări evaluare.

Conform ICG, economia rudimentară, primitivă şi subdezvoltată este caracterizată în cea mai mare măsură de un nivel scăzut de inovare şi sofisticare a businessului, de o capacitate redusă de absorbţie a tehnologiilor şi de o productivitate scăzută a muncii. De asemenea, de ponderea mare în valoarea adăugată brută a agriculturii neobservate.

Studiul arată că diferenţa dintre veniturile fiscale potenţiale şi cel real este de aproape 9% sau 22% din baza fiscală – totalitatea plăţilor şi impozitelor care pot fi colectate la buget. Fenomenele care contribuie în mod decisiv la discrepanţa fiscală sunt munca „la negru” şi salariile „în plic”.

Cele mai înalte nivele ale ocupării informale, arată studiul, se atestă în agricultură – 66,4%, construcţii – 12,6%, în comerţ, domeniul hotelier şi restaurante – 12%, industrie – 3,4%, transporturi – 2,6% şi 2,9% în alte activităţi.

Infograficul a fost elaborat în baza studiului „Discrepanţa fiscală – o realitate invizibilă”.

Datele au fost colectate şi analizate de Tatiana Savva.

Navighează dupa cuvinte-cheie: , ,