Precariatul a luat locul proletariatului sau despre pericolul noii clase sociale transnaționale ce ar putea să explodeze

18:04, 21 noiembrie 2017 | Opinii | 1643 vizualizări | 2 Comentarii Autor:

Noțiunea de „precariat” trebuie să-i fie „descoperită” cel puțin acum cetățeanului Republicii Moldova. Precariatul este cea mai numeroasă categorie socială din țara noastră, dar și din tot spațiul post sovietic. Această clasă este prezentă și în țările ce le oferă oamenilor mult mai multe oportunități pentru o viață mai decentă din punct de vedere material.

Persoanele care au un loc de muncă temporar sau sunt angajate doar parțial în câmpul muncii, fără garanții și perspective clare pentru viitor, iar această situație a lor este permanentă și stabilă formează precariatul.

Specifică pentru cei din categoria respectivă este situația lor socială precară și veniturile instabile, lipsa unei profesii (sau, mai bine zis, deprefesionalizarea, situația în care abilitățile lor profesionale nu mai sunt solicitate) și a garanțiilor de protecție socială sigure. Relațiile de muncă dintre oamenii din această categorie și patroni sunt numite „precarizare”.

Deși mulți dintre cei care fac parte din precariat au studii, unii chiar superioare, cunoștințele lor teoretice și practice nu le oferă posibilitatea de a face carieră profesională și nici posibilități de soluționare a problemelor de ordin social.

Economistul britanic Guy Standing a dedicat acestei noi realități sociale, care este și un fenomen global, o lucrare monumentală, ce abundă în date și cifre exacte și edificatoare. Lucrarea a văzut lumina tiparului în anul 2011. În cartea sa autorul vorbește despre oamenii cu o situație precară permanentă și stabilă, care formează o categorie socială aparte. Mai vulnerabili decât precarii sunt doar cei din ultima categorie socială – săracii.

Cititorul atent a observat din start că noțiunea de „precariat” o evocă pe cea de „proletariat”. Standing scoate în evidență câteva trăsături ce disting precariatul dintre celelalte categorii din societate. Acestea sunt:

– lipsa oricăror garanții de angajare în câmpul muncii;

– pe lângă lipsa unui salariu stabil, persoanele respective nu beneficiază de garanții sociale sub formă de pensii sau indemnizații de șomaj;

– o parte semnificativă a oamenilor din această categorie sunt lipsiți de anumite drepturi civile, de care se bucură ceilalți membri ai societății.

Potrivit lui Standing, ponderea precariatului se accentuează continuu datorită imigranților, femeilor și celor care fac studii. El observă că precariatul apare odată cu raporturile sociale marcate de neoliberalism și pe fundalul proceselor de globalizare ce au generat relații de muncă „flexibile”. Este vorba despre perioada anilor 1975-2008, când tendințele globaliste au produs mutații noi universale în raporturile dintre patron și angajat. Aceste raporturi devin tot mai globale, pierzându-și caracterul local și detașându-se tot mai mult de solidaritatea comunitară.

Am putea spune că precariatul este o clasă socială transnațională.

În opinia lui Guy Standing, cristalizarea acestei clase comportă o serie de riscuri și creează tensiuni ce ar putea, la un moment dat, să provoace o adevărată explozie socială. Derapajele periculoase pot fi evitate și prevenite numai dacă guvernele vor conștientiza pericolul unei „răscoale” a precariatului și, anticipând-o, vor promova politici de excludere a „precarilor” din categoriile de victime, de persoane periculoase sau de eroi, oferindu-le posibilitatea să trăiască o viață de oameni, ca toți ceilalți semei ai lor.

Ținând cont de experiențele anterioare ale omenirii, nu putem să nu ne punem întrebarea dacă nu cumva precariatul este luat deja „la evidență” de unele „laboratoare”, ce pregătesc noi revoluții cu pretenții cosmopolite, la fel cum a fost „revoluția proletariatului” din 1917!?

Studiind aceste teze din perspectiva Republicii Moldova este greu să nu-i dăm dreptate lui Standing. Or, dacă dăm la o parte promisiunile pe care le tot fac guvernările, una mai incompetentă decât alta, observăm că numărul moldovenilor cu o situație precară permanent și stabil este extrem de mare. Acest număr este în creștere. Oamenii își părăsesc baștina întâi pentru a face studii. Primele spații în care oamenii intră în clasa precariatului sunt orașele Chișinău, Bălți, Cahul, Soroca, Orhei etc. Odată cu absolvirea școlilor profesionale, colegiilor sau a universităților aproape nimeni nu mai revine la baștină. Totodată, numărul celor care reușesc să înceapă o carieră profesională stabilă datorită studiilor superioare sau profesionale obținute este extrem de mic. Astfel, persoanele care nu reușesc să se angajeze sau să înceapă o afacere în țară pleacă peste hotare, iar consecințele și vulnerabilitățile pe care le comportă o asemenea decizie sunt deplorabile.

P.S. Era postmodernă în care omenirea este târâtă de elitele globaliste neoliberale e plină de o serie de provocări extrem de dificile. Guvernele vor avea de gestionat pe viitor noi forme de conflicte sociale, vor fi nevoite să facă față unor explozii sociale inevitabile și încă imprevizibile. Atunci când toate acestea se vor întâmpla, elitele globale se vor spăla pe mâini. În cel mai bun caz ele le vor oferi guvernelor consultanță. Bineînțeles, contra plată! Adică sub formă de asistență tehnică din partea partenerilor de dezvoltare! Iar dacă guvernele nu vor avea bani ca să achiziționeze sfaturi prețioase, li se va sugera să acceseze împrumuturi, de exemplu, „pentru reforme structurale”…
P.P.S. Tabloul sumbru al zorilor globalismului arată că unicul refugiu pentru statelor ce vor să rămână suverane este patriotismul economic și protecționismul economic, cu păstrarea și dezvoltarea relațiilor comerciale dintre țări, dar fără excesele pieței globale neoliberale. Însă dacă unele guverne vor opta în mod individual, șansele lor de izbândă vor fi egale cu zero. Omenirea poate evada din colonialismul neoliberal globalist doar într-o lume multipolară, într-o lume în care destul de multe popoare se vor solidariza pentru a supraviețui.

Alexandru Armașu

Navighează dupa cuvinte-cheie: , , , , , ,