Când rusofobia deteriorează normalizarea relațiilor dintre SUA și Rusia

17:06, 19 ianuarie 2018 | Opinii | 1680 vizualizări | Nu există niciun comentariu Autor:

Finian Cunningham (născut în 1963), este un ziarist irlandez care a scris extensiv despre relațiile internaționale, articolele sale au fost publicate în mai multe limbi. Originar din Belfast, Irlanda de Nord, a lucrat ca editor al Societății Regale de Chimie, de la Cambridge, Marea Britanie, înainte de a se lansa ca jurnalist. De peste două decenii este prezent în gazetele insulare The Mirror, Irish Times și Independent. În momentul de față, ca publicist independent stabilit în Africa de Est, publică editoriale și comentarii la televiziunea Russia Today, la Strategic Culture Foundation, Sputnik și Press TV.

 

O contradicție izbitoare este faptul că președintele SUA, Donald Trump, a exprimat în repetate rânduri dorința de a restabili relații amicale cu Rusia și, în clipa de față, aceste două țări par mai îndepărtate ca niciodată. La un an după inaugurarea sa ca cel de al 45-lea președinte, câteva ”măsurători” indică faptul că, de fapt, relațiile bilaterale s-au deteriorat, în ciuda acordului repetat al lui Trump ca Washingtonul și Moscova să instaureze raporturi pozitive între ele. Trump a afirmat că disputata cooperare a Americii cu Rusia ar trebui privită ca ”un capital real, binevenit și nu ca o îndatorire” și mulți oameni din întreaga lume, sunt de acord cu dânsul. De unde, deci, această împotmolire în transformarea vorbelor sale în politici pragmatice?

Ba chiar mai mult, nici măcar de inerție nu mai este vorba, ci de împingerea lucrurilor într-o direcție negativă. Confiscarea proprietăților diplomatice rusești din Statele Unite, restricțiile impuse organizațiilor media provenite din Rusia și extinderea sancțiunilor împotriva unor importanți oameni de afaceri ruși, toate acestea indică o ostilitate crescândă din partea Washingtonului. Firește, Rusia a răspuns cu contramăsuri, iar asta a exacerbat starea antagonică. În continuare, lumina verde dată de Administrația Trump pentru livrarea de arme letale americane către Kiev – ignorându-se apelurile repetate ale Moscovei de a nu se proceda la escaladarea militară a conflictului – și politica tot mai manifestă de ”balcanizare” a Siriei în condițiile unei prezențe militare americane continue în acestă țară – iarăși în contradicție cu poziția Moscovei – sunt ultimele dovezi ale degradării acestor relații.

În timp ce Trump a fost ales președinte în noiembrie 2016 pe o platformă electorală de resetare a politicilor antagonice față de Rusia ale fostului președinte democrat Obama – o politică promovată în continuare de candidata prezidențială democrată Hillary Clinton – deznodământul poveștii a fost, totuși, unul contrar, adică o continuare a ostilităților și sub Trump.

Iar asta ridică întrebări serioase despre limitele puterii prezidențiale americane de a-şi pune în practică politicile anunțate. Unul dintre mijloacele de control asupra Casei Albe și a locatarului ei a fost scandalul necontenit ”Russiagate” (de la scandalul ”Watergate”, din 1973, care a dus la destituirea fostului președinte Richard Nixon, nota traducătorului). Adversarii democrați, din interior și media aliniată (mainstream media, MSM, nota trad.) pur și simplu au sufocat discursul public cu afirmații nesfârșite și neîntemeiate, cum că Trump ar fi beneficiat de pe urma unui imaginar amestec rusesc în alegerile prezidențiale americane. Iritat, Trump a respins toate acestea, numindu-le fake news, adică știri false. Totuși, media aminitită a continuat să-l numească pe președinte ”lacheu al Kremlinului”, iar opținuile sale în privința raporturilor bilaterale americano-ruse au fost vătămate.

Atunci când Trump l-a întâlnit prima oară pe Vladimir Putin – asta s-a întâmplat la summitul G20 din iulie trecut la Hamburg -, cei doi lideri s-au salutat cordial, dar comentariile cinice ale presei americane au susținut că Trump este ”manevrat de Putin”. Cei doi au căzut de acord să pună capăt rapid războiului din Siria și să conlucreze pentru a da viață unei soluții negociate în conflictul din Ucraina. Dar, de atunci încoace, politica Statelor Unite în Siria a devenit și mai agresivă, ultimele evoluții determinându-l pe ministrul de Externe rus Serghei Lavrov să declare, acum câteva zile că, după opinia sa, Washingtonul intenționează în clipa de față să arunce în aer integritatea teritorială a Siriei. Apoi, când Trump l-a întâlnit pe Putin a doua oară, la Conferința Economică Asia-Pacific (CEAP), din noiembrie 2017, în Filipine, în mod ciudat, o convorbire bilaterală substanțială a fost înlocuită cu o conversație sumară pe marginea conferinței. Totuși, fotografiile au arătat că Trump și Putin au, în continuare, o relație cordială. De asemenea, Trump a spus că el acceptă ideea că Rusia nu s-a amestecat în chestiunile interne americane. De ce atunci reținerea de a avea o întâlnire bilaterală? Mai mult, o lună la târziu, Trump a semnat o nouă Strategie de Securitate Națională, un decument unde, în mod explicit, Rusia este acuzată de ”tactici subversive” și de ”amestec în treburile politice interne ale ţărilor lumii”. Semnat de Trump, documentul respectiv mai spune: ”Statele Unite şi Europa vor colabora pentru a contracara subversiunea şi agresiunea rusească”. Nemulţumită, Moscova a dat răspunsuri consistente la aceste afirmaţii lipsite de orice dovezi care să le susţină, de asemenea că ele dovedesc o “rusofobie frenetică” şi că deteriorează şi mai mult perspectiva restabilirii relaţiilor bilaterale. Trist este faptul că, deşi rusofobia rămâne la nivelul unei isterii iraţionale, fără conţinut, ea are rezultatul concret de a nega orice încercare de a repune relaţia SUA-Rusia pe un făgaş normal. Este neliniştitor faptul că rusofobia a reuşit să ia sub control Casa Albă.

Săptămâna aceasta Lavrov a trecut în revistă priorităţile de politică externă ale ţării sale. Ele includ încheierea, pe cale paşnică, a războaielor din Siria şi Ucraina, precum şi o soluţie negociată a crizei nucleare nord-coreene. Președintele Trump, aşa cum a reieşit din scurtele sale întâlniri cu Putin şi Lavrov – pe ultimul l-a primit la Casa Albă – cu siguranţă pare dispus să conlucreze cu Moscova pentru a rezolva problemele de politică externă într-o manieră bilaterală constructivă. Așa pare să fie cel puțin la nivel teorietic. Din păcate, însă, o asemenea cooperare între liderii americani şi ruşi nu va fi posibilă, pentru că manevrele „Russiagate” au pus pe butuci Administraţia Trump. Prin urmare, chestiuni presante de securitate globală care ar putea beneficia de pe urma unui dialog SUA-Rusia, sunt periclitate de o răcire tot mai severă, iraţională, a raporturilor bilaterale.

Efectul vătămător al acestei paranoia antiruseşti a fost relevat într-un articol apărut săptămâna trecută pe popularul site american The Daily Beast. Acesta spune că un membru al Consiliului Naţional de Securitate (NSC) al lui Trump a propus pe la începuturile mandatului acestuia, deci încă de anul trecut, ca Statele Unite să-şi reducă treptat unităţile militare din ţările baltice – se cunoaşte de multă vreme că Rusia s-a plâns de escaladarea forţelor NATO la frontierele sale europene, considerând-o o ameninţare la adersa securității naţionale. Ideea repoziţionării trupelor americane din zona Balticii a fost concepută de NSC ca un “un gest benevolent faţă de Kremlin, ce ar fi permis nou-născutei Administraţii Trump să exprima dorinţa sa de a avea relaţii prieteneşti cu Rusia şi de a vedea dacă ruşii, la rândul lor, vor întreprinde măsuri reciproce”. Propunerea a fost dată uitării rapid, de teamă că va alimenta presa americană ostilă cu „muniţii” noi precum că Trump ar fi o marionetă a ruşilor. O altă ideea, de asemenea neacceptată, a fost cea a ridicării sancţiunilor economice americane împotriva Moscovei, care şi ea ar fi „provocat critici precum că Administraţia Trump s-ar alinia la Rusia şi ar ridica întrebarea dacă nu cumva Trump şi echipa sa ar dori să restituie Rusiei favorul pentru rolul jucat de Kremlin în alegerile prezidenţiale din America”. Într-un cuvânt, este de remarcat cum aceste articole din The Daily Beast consideră drept fapte reale nişte speculaţii dubioase despre cum Rusia s-ar amesteca în viaţa politică a Statelor Unite. Şi iată cum s-a ajuns că, de la nişte propuneri rezonabile de a relua relaţiile cu Rusia, chiar de la începutul primului an al lui Trump la Casa Albă, în numai 12 luni s-a ajuns la o poveste rusofobă.

Gruparea antirusească, “logodită” cu elite americane, s-a instituţionalizat împotriva opiniilor preşedintelui şi electoratului american. Unde mai este, oare, democraţia în toate manevrele astea?

de Finian Cunningham,

17 ian. 2018, Russia Today

Traducere de Radu Toma

Navighează dupa cuvinte-cheie: , , ,