Radu Toma: Pe drumuri desfundate – NATO în arealul pontic, 2014-2019 (II)

18:07, 26 iulie 2019 | Cărți | 210 vizualizări | Nu există niciun comentariu Autor:

Trebuie, de asemenea, spus, că deciziile de la Varșovia au venit după reuniunea de la 15-16 februarie 2016 a miniștrilor Apărării din statele alianței, care aprobaseră o coordonare maritimă între forțele navale NATO și membrii riverani de la Marea Neagră pentru îmbunătățirea cooperării și stimularea prezenței aeriene, maritime și terestre în arealul pontic. Aceste două hotărâri din 2016 vor sta la baza activităților intensificate ale organizației în anul următor 2017, a manevrelor Sea Shield 2017, cu 2 800 soldați și forțe navale din Bulgaria, Canada, Franța, Germania, Italia, Marea Britanie, Norvegia, Polonia, Grecia, România, Spania, SUA și Turcia, precum și țări semnatare ale Parteneriatului pentru Pace, Georgia, Ucraina, Republica Moldova și Suedia, în total 50 exerciții planificate până la sfârșitul anului pe teritoriile României, Ucrainei etc. și în apele teritoriale ale Bulgariei și cele internaționale. O altă forță multinațională, stabilită în România, a fost lansată în octombrie 2017 (15).

De asemenea, ca o consecință a planificărilor flexibile generate de Planul de acțiune pentru creșterea nivelului de reacție adoptat la Varșovia, prezența alianței la Marea Neagră s-a dinamizat și în anul următor, 2018. A existat o activitate NATO aproape neîntreruptă, debutată în luna februarie cu un exercițiu „cu toate tunurile” ale distrugătoarelor Ross și Carney, din Flota a 6-a americană, purtătoare de rachete și însoțite de alte nave ale alianței din România, Marea Britanie și Turcia. Misiunea lor, potrivit unor declarații făcute postului mondial de televiziune CNN de surse militare, a fost de „a obișnui” Rusia cu prezența forțelor militare ale SUA în Marea Neagră (16). Apoi, un exercițiu terestru de amploare, denumit „Spring Storm 2018”, la care au participat peste 1 700 de militari români și străini, a avut loc pe teritoriul Dobrogei în perioada 5-15 martie, accentul fiind pus pe operațiuni amfibii într-o zonă de debarcare de pe țărm (17). În iulie un comunicat de presă de la Bruxelles a anunțat, că organizația franceză Naval Group și Șantierul Naval Constanța vor furniza Marinei Române nave noi, corvete Gowind 2500 (18). Alte exerciții navale ale alianței, denumite Breeze 2018, au avut loc în Marea Neagră în august (19). În sfârșit, în septembrie s-a anunțat că exercițiile militare NATO în zona Mării Negre vor totaliza în 2018 126 zile, de trei ori mai mult decât în 2014.

Și astfel se poate trage concluzia că, după dinamizarea prezenței la Marea Neagră a alianței militare nord-atlantice, survenită din 2016 încoace și, mai ales, după trecerea bazei americane de antirachete balistice de la Deveselu în custodia NATO, se poate vorbi de o autentică „diplomație a canonierelor” adaptată de euroatlantici în această regiune sud-est europeană. O „diplomație”, considerăm, ce are șanse reduse să funcționeze în cazul Rusiei, superputere nucleară mondială, cu resurse militare considerabile în arealul pontic, și foarte departe de a se compara cu locurile și situațiile unde ea a fost aplicată în trecut, sau mai recent, cum a fost criza din Venezuela (1902-1903), crizele succesive din Taiwan (1954-1996), disputa din insulele Spratly (octombrie 2015), războaiele din fosta Iugoslavie, în anii ’90 trecuți etc. (20).

„Diplomația canonierelor” a pus o presiune pe Rusia, dar a avut, la debutul acestei toamne, efecte contrare și a primit un răspuns de proporții. În perioada 11-17 septembrie, Moscova a efectuat manevrele Vostok-18, cele mai ample exerciții militare efectuate de ruși de la Zapad-81, desfăşurate acum 37 ani în fosta Uniune Sovietică. S-au efectuat în cinci poligoane din regiunea Transbaikal și la Pacific, în mările Japoniei, Bering și Ohoțk, la ele au participat 300 000 soldați, 36 000 tancuri, peste 1 000 avioane militare, elicoptere și drone, precum și 80 de nave de luptă și, pentru prima oară, în Bering, au avut loc în apropiere de teritoriul Statelor Unite. Și tot în premieră, la manevre a fost utilizat aproape tot arsenalul balistic din dotare, rachete sol-aer S-300, S-400 și Kalibr, ultimele lansate în 2015 de pe nave și submarine din Marea Neagră către Siria; de asemenea rachete Iskander, cu capabilități nucleare, precum și mii de piese de artilerie de toate tipurile. Alături de ruși, la exerciții au participat 3 200 soldați chinezi cu 26 elicoptere și alte 900 piese de armamente, și trupe din Mongolia, media rusă și internațională au acordat atenția cuvenită evenimentului. Președintele Vladimir Putin a fost prezent și s-a adresat în direct soldaților, întâlnindu-se apoi cu oaspetele său, președintele Chinei, Xi Jiping, la Forumul Economic Estic, de la Vladivostok – o sincronizare evidentă și un gir politic al celor doi lideri pentru demonstrația comună de forță din apropiere, pe uscat, în aer și pe ape. Reacția americană a fost imediată, experți militari au spus că Vostok-18 a avut scopul de a testa capacitatea Rusiei de a duce un război major cu SUA (televiziunea națională ABC). La Washington s-a afirmat că exercițiile internaționale din Extremul Orient și Pacific au avut loc într-un moment de tensiune Moscova – Occident, provocat de conflictele din Ucraina și Siria, precum și de activitățile tot mai ample ale NATO în zona Mării Negre. În egală măsură, prezența soldaților chinezi la manevre alături de cei ruși, și a președintelui lor lângă Putin la Vladivostok, au fost apreciate ca un semnal că, în situația când presiunile și sancțiunile americane vor continua, Rusia se va apropia și mai mult de China, competitorul strategic nr. 1 al Americii în secolul 21. S-a mers până într-acolo, încât în capitala SUA s-a spus că manevrele inaugurează o altă eră de confruntări de după fostul Război Rece și că, în noile dinamici geopolitice emergente, Vostok-18 ar indica faptul că o înțelegere militară stabilă ruso-chineză ar putea să devină, în timp, o realitate (21).

*

Cum era și de așteptat, prezența lui Donald Trump la Summitul NATO 2018 de la Bruxelles a produs o cantitate uriașă de știri și comentarii, totuși câteva cuvinte ale președintelui american, la diferite ocazii, au rămas memorabile: Germania „captivă a Rusiei”, Theresa May „strică tot Brexitul”; dintre NATO, Brexit și întâlnirea cu liderul Rusiei, cele trei motive ale călătoriei sale în Europa, „Putin ar putea să fie partea cea mai ușoară”; „plătim (noi americanii) mult prea mult pentru NATO” și Statele Unite „ar putea să meargă mai departe singure”, adică să iasă din NATO (la începutul summitului), și „a fost o reuniune fantastică”, „avem un NATO mai puternic, foarte puternic, mult mai puternic decât în urmă cu două zile” (la încheierea lui) (22). Cum spuneam cuvinte esențiale, dar ceea ce gândea cu adevărat despre NATO, Trump apucase să spună acasă, cu puține zile înainte să sosească la summit: „Uneori, dușmanii noștri cei mai aprigi sunt așa-zișii noștri prieteni sau aliați, nu-i așa?”, la o întrunire cu publicul său în statul Dakota de Nord, sau „Europa ne omoară cu NATO”, la o altă baie de mulțime cu suporterii, în statul Montana. Bună ziua, întâlniți-l pe adevăratul Donald Trump…

Ceva este, deci, limpede. Fie că este în Montana, sau într-una din cele două Dakote, în inima Americii, fie că are loc la Bruxelles, „show”-ul este făcut de președinte în primul rând pentru zecile de milioane de susținători ai săi, încântați de retorica sa macho, naționalistă. Spectacol continuat de Trump cu aceeași puțină considerație față de alianța militară euroatlantică și după ce s-a întors acasă din Europa. Într-un interviu la televiziunea Fox News, el a plusat și a pus în discuție însăși bazele întemeietoare ale alianței nord-atlantice, anume atunci când a fost întrebat de moderator, care ar putea fi motivele pentru ca propriul lui fiu să se ducă și să apere Muntenegru de un atac împotriva acelui minuscul stat membru al NATO, Trump a răspuns sec: „Înțeleg ce vrei să spui, și eu mi-am pus exact aceeași întrebare”. Răspunsul la Fox News al șefului NATO este o descalificare a credibilității articolului 5 din tratatul fundamental al alianței, semnat în ziua istorică de 4 aprilie 1949, în capitala Statelor Unite. În ce ne privește, afirmăm că „problema” micuței Muntenegru – „muntenegrenii sunt oameni foarte agresivi, și ar putea deveni agresivi, și să ne fie de bine, am făcut rost de al treilea război mondial” spune Trump – este doar o parte mică dintr-o problemă mare și reală, aceea că președintele Americii nu crede în NATO. Nu crede în NATO, în schimb această retorică neobosită anti-alianță, anti-germană, anti înțelegerile ruso-germane, pro vânzări de gaze lichefiate americane în Europa la concurență cu conductele de gaze naturale rusești, sau „America First”, cu ceilalți mai vedem etc. are un impact puternic asupra partidului republican, mult revigorat după alegerea sa. 38% dintre susținătorii săi consideră că America ar trebui să iasă din NATO, iar 66% cred în 2018, față de numai 15% în 2017, că Statele Unite ar trebui să refuze angajamentele față de alianță, dacă ceilalți membri nu vor cheltui mai mult pentru întreținerea ei (23).

În 2016, printre altele, Trump câștiga alegerile prezidențiale și pentru că repeta stăruitor că NATO este „expirat”. În 2020, ca să obțină al doilea mandat, ce l-ar putea opri să spună electoratului său, în creștere constantă, că vrea să-și dedice în exclusivitate următorii patru ani problemelor interne americane și că, din acest motiv, va retrage SUA din NATO?

Summitul NATO 2018 de la Bruxelles a fost absolut aiuritor, ca un mers cu roller-coasterul. Tonul l-a dat președintele american, când a pus toate tunurile pe Angela Merkel, pe gazoductul ruso-german din Marea Baltică, pe rău-platnicii către trezoreria alianței, a ridicat miza de 2%, greu de scos din buzunare de cei mai mulți, la 4%, și a afirmat că s-ar putea retrage din NATO și apoi, tot el a tras concluzia finală: „Cred în NATO” (?!)

Totul pare o nebunie…

—————————————-

Note: 

(15) NATO Launches Black Sea Force, Security & Defence, Oct. 9, 2017; Emmott, Robin, NATO to launch Black Sea force as latest counter to Russia, Reuters, October 9, 2017; Lavinder, Kaitilin, NATO Zeros In on Black Sea Security, The Cipher Newsletter, November 6, 2017; Sharkov, Damien, US Military Jets Have ‘No Business’ in Black Sea, Says Russian General After ‘Unsafe’ Intercept, Newsweek, 11/28/2017;

(16) Nave NATO, inclusiv din România, fac exerciții de reacție rapidă în Marea Neagră, Ziare.com, 8 februarie 2018; Demonstrația americană de forță din Marea Neagră nu este o replică la mișcările Rusiei, Ziare.com, 20 februarie 2018; Cruceru Alexandra, Ambasadorul Paul Brummell despre prezența NATO la Marea Neagră. Mesaj subtil pentru Rusia: Marea Britanie este alături de România, news.ro, 3 februarie 2018; Ambasadorul Marii Britanii a vizitat navele de război trimise de NATO la Constanța:suntem alături de România, iar Marea Neagră rămâne o mare liberă, Ziare.com, 3 februarie 2018; Șeful NATO nu vede nicio amenințare din partea Rusiei pentru vreunul din membrii Alianței, Ziare.com, 21 februarie 2018; Tyler, Durden, Black Sea: NATO’s New Front, Navy Deploys Destroyers to Black Sea To ‘Desensitize’ Russia to US Presence, ZeroHedge, Feb. 28, 2018; Savitsky, Arkadi, Two US Warships Enter the Black Sea: a Policy of Testing Russia’s Resolve, Strategic Culture Foundation, 24.02.2018; Werner, Ben, USS Ross Exits Black Sea After Two Week Cruise, The US Naval Institute, February 28, 2018;

(17) Cozmei, Viorel, Exercițiu naval NATO de amploare în Marea Neagră și pe teritoriul Dobrogei, HotNews, 2 martie 2018. În continuare, România a găzduit în perioada 7-13 mai manevrele navale „Sea Shield”, cu 21 nave de război, 10 avioane de luptă, un submarin și 2 300 soldați din SUA, Marea Britanie, Bulgaria, Grecia, Spania și Turcia, vezi şi Romania hosts NATO Allies for major Black Sea Exercise, North Atlantic Treaty Organization News, 07 May 2018 – 13 May 2018; Ionescu, Vladimir, NATO largest exercise in Black Sea in 2018: More than 2,300 troops from seven countries participate in Sea Shield 2018, cursdeguvernare. Ro, 6.5.2018;

(18) NATO cu ochii pe Marea Neagră. Naval Group și Șantierul Naval Constanța pregătite să răspundă nevoilor Marinei Române, Ziare.com, 13 iulie 2018;

(19) Akulov, Andrei, Back to Cold War: US, Bulgaria Launch Air Patrols in the Black Sea, Strategic Culture Foundation, 30.08 2016; Naval Task Forces End Their Deployment to the Black Sea, Bosphorus Naval News, 4 Aug. 2018;

(20) Vezi Cable, James, Gunboat Diplomacy. Political Application of Limited Naval Forces, London, 1971 (reedited 1994) Palgrave, McMillan, eBook, 246 p.; Hagan, Kenneth. J., American Gunboat Diplomacy and the Old Navy 1877-1889, Greenwood Press, Westport, Conn., 1973, 262 p.;

(21) Vezi Russia responds to US actions with Vostok – 18 military drills, TASS, Moscow, August 28, 2018; Locked & loaded: Russian S-300 & S-400 role out in huge military war games, RT, 12 Sep. 2018; Russian warships hold drills in Bering Sea in huge military exercise, Reuters, Moscow, September 14, 2018; Galperovich, Danila, Analysts: Russia’s Vostok ’18 Troop Numbers, ‘China Alliance’ Claims Questionable, Voice of America, Washington, September 11, 2018; Imaginile cu care armata rusă își arată mușchii. Expert:”A exersat un război major cu SUA”, Știrile ProTV, preluate de la Russia Today şi ABC News, SUA, 15 septembrie 2018;

(22) Colvin, Jill; Lemire, Jonathan, Trump lands in Europe, says Putin ‘easiest’ of his meetings, Associated Press, Brussels, July 10, 2018; Dejevsky, Mary, Does Trump’s Sun interview signal the end of diplomacy? With criticism of May’s Brexit, Trump detonates a diplomatic grenade, The Guardian, 13 July 2018; Marshall, Jonathan, Trump’s Criticism of NATO Ignores the Real Questions, Consortiumnews, Volume 24, Number 206, July 25, 2018; NATO insists it is united at end of raucous, divisive meeting, Associated Press, July 13, 2018; Cum s-a încheiat summitul NATO 2018: Donald Trump obține angajamentul militar al aliaților de a cheltui mai mult. Nord Stream 2 criticat dur, HotNews, 12 iulie 2018; Pepine, Horațiu, NATO și Europa, Ziare.com, 15 Februarie 2018; Coffey, Luke, Brussels NATO Summit 2018: Renewed Focus on the Black Sea Needed, Douglas & Sarah Allison Center for Foreign Policy, The Heritage Foundation, Washington, D.C., June 26, 2018;

(23) Gordon, Philip H.; Daalader, Ivo H., Trump’s Biggest Gift to Putin, Foreign Affairs.com, şi The Atlantic, July 19, 2018.

 (va urma)

Radu Toma

Navighează dupa cuvinte-cheie: , ,