Calistrat M. Atudorei: Lovitură de stat americană eșuată: Venezuela 2019 (I)

08:56, 27 iunie 2019 | Cărți | 288 vizualizări | Nu există niciun comentariu Autor:

(Fragmente inedite din versiunea engleză, revizuită și completată,  a cărții lui C.M. Atudorei ”Planurile Americii pentru hegemonia globală”)

Venezuela este țara cu cele mai mari rezerve de petrol din lume. În plus, mai are resurse excepționale de aur, uraniu, coltan, diamante, aluminiu, fier și multe altele. La începutul lui 2018 serviciul de informații publice al CIA estima[1] rezervele de petrol ale Venezuelei la 302 miliarde de barili. Arabia Saudită, deși este larg percepută ca cea mai bogată națiune petrolieră, este de fapt plasată abia pe locul al doilea, cu rezerve de 266 miliarde de barili. Diferența esențială dintre Arabia Saudită și Venezuela este că în timp ce imamii saudiți sunt într-o strânsă relație de afaceri cu liderii Statelor Unite (din această relație provine sistemul petrodolar), socialiștii din Venezuela se încăpățânează de aproape 20 de ani să pună pe primul plan interesul național. Situația e cu atât mai frustrantă pentru vulturii din Washington cu cât Venezuela este, cum spun ei, chiar „în curtea noastră”. Administrațiile Statelor Unite consideră de aproape 200 de ani că emisfera vestică le aparține. Din acest motiv SUA nu tolerează aspirațiile de suveranitate ale vreunei țări din America Latină sau din America de Sud. Și, totodată, nu admit ca vreo țară din emisfera estică să își bage nasul în „emisfera lor”, poziționare care a constituit fundamentul Doctrinei Monroe. 

                           Așa-zisele instituții democratice americane din Venezuela

Principala organizație care a contribuit masiv la fondarea grupurilor de opoziție din Venezuela a fost (și încă este) National Endowment for Democracy (NED). Să vedem ceva mai clar ce orientare are această organizație. Potrivit datelor oficiale, NED este o organizație non-profit din Statele Unite, care a fost înființată în 1983 cu scopul declarat de a promova democrația în străinătate. Aceasta este finanțată în primul rând printr-o alocare anuală din partea Congresului SUA. Este de remarcat legătura la nivel de vârf între NED și National Security Council. Mai mulți înalți oficiali care au jucat un rol central în National Security Council au deținut și funcția de director al NED. Enumerăm aci câteva nume bine cunoscute ca Henry Kissinger, Franck Carlucci, Zbigniew Brzezinski, Paul Wolfowitz, Madeline Albright și, de asemenea, persoana care este acum principala voce care conduce operațiunea de schimbare a regimului în Venezuela, Elliot Abrams. Pentru cei care cunosc activitatea acestor oameni, este evident că ei sunt departe de a fi idealiști ai democrației. Dimpotrivă, sunt niște versați strategi ai violenței.

Merită să reținem o corelație semnificativă în această perioadă. Un articol al The Guardian, publicat în 21 aprilie 2002, la puțin timp după tentativa de lovitură de stat a CIA împotriva lui Chavez, dezvăluia că „o persoană cheie în cazul acestei lovituri a fost Elliot Abrams”. Abrams era la vremea aceea senior director al National Security Council pentru ”democrație, drepturile omului și operațiuni internaționale”. The Guardian mai anunța că o anchetă a Congresului american „a constatat că Abrams a colectat finanțări ilegale pentru revoltă. Fiind condamnat pentru tăinuirea informațiilor în fața anchetei, a fost grațiat de către George Bush senior”[2]. Iată deci că în ianuarie 2019 același Elliot Abrams a fost numit  Reprezentant Special al SUA pentru Venezuela și este principalul om „din teren” al guvernului SUA, care urmărește să instrumenteze, de data acesta oficial, o schimbare de regim în Venezuela.

Adevărata natură a preocupărilor NED a fost dezvăluită de mai multe personaje demne de luat în seamă, aflate fie în interiorul organizației, fie printre colaboratorii apropiați. Unul dintre aceștia este Allen Weinstein, care a participat la însăși fondarea NED în anul 1983 și care ulterior i-a devenit și președinte. În septembrie 1991 el a oferit un interviu cotidianului Washington Post, ocazie cu care a admis că ” Multe din ceea ce facem astăzi a fost făcut în urmă cu 25 de ani de către CIA „[3]. El se referea deschis la sprijinirea prietenilor Americii de peste hotare sau la misiunile de subminare a inamicilor. Dar NED își definește oficial activitatea ca susținere a grupurilor pro-democratice și combatere a regimurilor antidemocratice în lume. Este relevant faptul că printre formele de ajutorare a grupurilor pro-democratice pe care le-a menționat, Weinstein a inclus și „ operațiuni paramilitare, cum ar fi sprijinirea luptătorilor pentru libertate”. Însă partea cea mai importantă este că Washington Post îl consideră pe Weinstein „decanul noilor agenți deschisi”, pentru că, așa cum a explicat acesta, începând din anii 1980 serviciile secrete americane a început să înlocuiască „finanțarea sub acoperire pentru aceste grupuri” cu „finanțare deschisă”. Weinstein o spune pe șleau: s-a făcut așa în ideea de a acoperi mai bine sursa de unde provin banii. Iar instituția principală înființată să intermedieze aceste operațiuni deschise a fost National Endowment for Democracy. Pentru a oferi o perspectivă mai largă acestui nou tip de intervenții prin finanțare deschisă, Washington Post spune că de fapt sunt implicați ”mulți alți actori, care au ajutat la pregătirea terenului pentru miracolele politice din ultimii doi ani”[4]. Prin sintagma political miracles sunt de fapt sugerate așa-numitele revoluții care au avut loc în perioada 1989-1991 în zone fierbinți ale lumii. Printre artizanii miracolelor, este pomenit în mod elogios George Soros cu fundația care îi poartă numele, despre care știm astăzi că este un fel de eminență cenușie din spatele multor intrigi sociale, politice și financiare. Iar câteva dintre țările menționate de WP, în care ”susținătorii democrației” formați de NED au intervenit, erau Filipine, Panama, Nicaragua, Cehoslovacia, Ungaria, România, Bulgaria, Polonia și Uniunea Sovietică.

Spusele lui Weinstein sunt confirmate și de Philip Agee, fost ofițer CIA. În cadrul unui interviu ce a fost preluat în filmul documentar The Weight Of Chains, acesta a dezvăluit că:

”În loc de a avea doar CIA în spatele scenei și de a încerca să manipuleze procesul când prin introducerea de bani, când prin instrucțiuni și așa mai departe…ei eu au acum un ortac care este această National Endowment for Democracy, NED”.[5])

Ca agent operativ, Agee a fost direct implicat în activitățile CIA din America Latină. În 1986, fiind zdruncinat de dramele pe care CIA le provoca în națiunile unde intervenea, a decis să își dea demisia. De atunci el a devenit un oponent de frunte al practicilor CIA. În cadrul unui alt interviu, din 2005, el afirma cu privire la implicarea CIA în Venezuela că suma de bani care a fost plasată în Venezuela până în preajma tentativei eșuate a loviturii militare din aprilie 2002 a fost de aproximativ un milion pe an. Anume banii National Endowment for Democracy au fost canalizați spre așa-numitele fundații cheie ale NED.[6]

Întrucât lovitura de stat din 2002 a eșuat, spunea Agee, Departamentul de Stat,  Departamentul Apărării, CIA, USAID și alții au decis  ”să sporească în mod substanțial sumele de bani”, astfel încât din septembrie 2002 până în septembrie 2003 au investit aproape cinci milioane de dolari. Referindu-se la toate programele ”pro-democratice” susținute la vedere de National Endowment for Democracy, Philip Agee spunea că toate acestea nu sunt altceva decât minciuni și eufemisme. Dimpotrivă, așa cu se întâmpla începând cu 1847 și de la începutul acțiunilor sub acoperire ale CIA în Italia, scopul real a fost același (…), însă organizațiile beneficiare de peste hotare au avut foarte multă bătaie de cap pentru a dosi acești bani primiți pe sub masă, și este vorba despre sute de milioane date de-a lungul anilor,  încât ei au decis să le finanțeze în mod deschis [7].

Modul specific în care operează NED, ca sursă deschisă de finanțare, poate fi constatat mai concret dintr-un raport desecretizat prin legea FOIA în anul 2010. Raportul reflectă vasta întindere a rețelei ce viza răsturnnarea de la putere a lui Hugo Chavez și a fost elaborat de FRIDE Institute. Intitulat “Assessing Democracy Assistance: Venezuela,”[8] documentul subliniază necesitatea de a sprijini ”opoziția democratică” din Venezuela și recomandă „să fie consolidate instituțiile” care să se opună regimului „semi-auoritar” al lui Chavez. Autorii arată, în general, că cea mai mare parte a sumei de 40-50 milioane de dolari americani, donați de către agenții și fundații americane și europene, sunt oferiți opoziției de dreapta, Primero Justicia (First Justice), Un Nuevo Tiempo (A New Time) and COPEI (un partid creștin-democrat ultra-conservator), ca și unor zeci de ONG-uri, grupuri studențești și organizații media. Printre organizațiile donatoare se numărau National Endowment for Democracy (NED), U.S. Agency for International Development (USAID), Open Society Institute (OSI), Pan-American Development Foundation (PADF), Konrad Adenauer Society (KAS) și Friedrich Ebert Foundation (ILDIS-FES).

Banii au fost folosiți pentru promovarea activităților anti-guvernamentale, pentru finanțarea manifestațiilor de protest, în propaganda mediatică și pentru campaniile electorale ale opoziției.

(va urma)

 

[1] CIA, The World FactBook, Country Comparison: Crude Oil – Proved Reserves, January 2018, https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/264rank.html

[2] Ed Vulliamy, Venezuela coup linked to Bush team, The Guardian, April 21, 2002, https://www.theguardian.com/world/2002/apr/21/usa.venezuela

[3] David Ignatius, Innocence Abroad: The New World of Spyless Coups, Washington Post, September 22, 1991, https://www.washingtonpost.com/archive/opinions/1991/09/22/innocence-abroad-the-new-world-of-spyless-coups/92bb989a-de6e-4bb8-99b9-462c76b59a16/?utm_term=.af8d6d7d9b28

[4] Idem, Washington Post

[5] Philip Agee interview in the documentary movie The Weight Of Chains, Journeyman Pictures, http://www.journeyman.tv/film/5358 min. 00:16:41, Transcript of the movie in Journeyman TV, July 12, 1982, https://www.journeyman.tv/film_documents/5358/transcript/

[6] Dennis Bernstein, „Philip Agee, Former CIA agent speaks on Venezuela„, Flashpoints, 14 March 2005. Apud Agee on NED interview, Sourcewatch, https://www.sourcewatch.org/index.php/Agee_on_NED_interview

[7] Idem, Philip Agee

[8] Susanne Gratius, Assessing Democracy Assistance: Venezuela, FRIDE, May 2010, https://www.files.ethz.ch/isn/130763/IP_WMD_Venezuela_Eng_jul2310.pdf; vezi și Eva Golinger, NED Report: International Agencies Fund Venezuelan Opposition with $40-50 Million Annually, Venezuelanalysis, Jun 21st 2010, https://venezuelanalysis.com/analysis/5441