Război la Marea Neagră?

11:41, 10 februarie 2021 | | 815 vizualizări | Nu există niciun comentariu Autor:

Situația economică și politică din SUA la începutul de mandat Joe Biden nu e deloc fericită. Pe lângă criza economică, agravată mai ales în statele albastre (democrate) de severitatea unor lockdown-uri dictate politic local, noua Administrație Biden dă semne că are dificultăți să se instaleze convingător, să se impună tuturor americanilor, trumpiști sau progresiști, să genereze încredere. America e ruptă în două, iar ordinele executive ale lui Joe Biden nu fac decât să adâncească ruptura.

Răscoala rasialistă, violențele BLM și Antifa, presupus progresiste, s-au desfășurat anul trecut, ultimul an al mandatului lui Donald Trump, mai ales în statele democrate și au fost dezastruoase pentru economiile acelor state. Pericolul cel mai mare în SUA rămâne secesiunea unor state republicane din Sud, conduse de Texas, mergând până la un eventual război civil catastrofal. 300 000 de contribuabili au părăsit New York-ul (democrat), mutându-se în state predominant republicane, același lucru se întâmplă pe scară mare și cu California, care e abandonată de sute de mii de locuitori pentru Tennessee, Texas sau Florida, state conservatoare, mai puțin lovite de noua propagandă LGBT, care a devenit ideologie dominantă (deși nu reflectă decât problemele unui mic procent dintre americani, sub 1 %), de neomarxism, de progresism, și cu impozite mai mici. O bună parte a producției cinematografice de la Hollywood s-a mutat deja în Georgia, alt stat predominant republican.

Noua echipă a lui Joe Biden de la Departamentul de Stat – cu Tony Blinken pe post de secretar de stat (fost secretar adjunct în Administrația Obama) și Victoria Nuland „F..k the EU !”, subsecretar cu probleme politice, la fel ca Bill Burns, noul director CIA (fost ambasador la Moscova și secretar de stat adjunct între 2014 și 2016) – provine aproape în întregime din vechea Administrație Obama-Biden. De fapt, noua Administrație Biden încearcă să reia lucrurile de unde le-a lăsat Administrația Obama-Biden în 2016, ca și cum cei patru ani Trump la Casa Albă nici n-ar fi existat.

Unul dintre meritele scoase adesea în evidență ale președinției Trump e acela că nu a început nici un nou război și a adus multe trupe acasă. Joe Biden (sau Obama sau Soros sau globaliștii) pare să fie mult mai pornit spre război. Ca în orice imperiu, când lucrurile merg prost acasă, America își rezolvă problemele în exterior. Biden și noua (vechea) sa echipă și-au stabilit deja adversarul principal, care nu mai e China, cum era pentru președintele Donald Trump, ci Rusia, iar lucrurile s-au pus deja în mișcare.

Ucraina se pregătește de război în Donbas. Adică foarte aproape de noi, la Marea Neagră. Volodimir Zelenski (fost „comediant” de televiziune, președintele Ucrainei) a închis trei importante posturi de televiziune independente ca să-și asigure spatele, să le astupe gura, și a inspectat pe neașteptate trupele din Republica Populară Donețk și Republica Populară Lugansk.

Informațiile pe care le transmite corespondenta de război de limbă franceză specializată în acest conflict, Christelle Néant, sunt dintre cele mai îngrijorătoare pentru noi, românii din România și din Republica Moldova : „E important să înțelegem că Zelenski n-ar fi hotărât să închidă aceste canale de televiziune fără să fi discutat cu Departamentul de Stat și cu ambasadorii țărilor din G7. Ceea ce vedem acum înseamnă că războiul rece dintre Statele Unite și Rusia intră într-o fază caldă. Și, din păcate, Ucraina, care e de mult o colonie americană, nu va fi neutră în acest conflict, ci se va găsi pe linia frontului […]

Dacă unii cred că Zelenski ar putea fi tentat de opțiunea războinică în chip de diversiune de la problemele interne ale populației ucrainene (creșterea costurilor pentru serviciile publice, gestiunea dezastruoasă a epidemiei de coronavirus etc.), în realitate, nu el e cel care va decide. Cum Ucraina nu mai e decât un stat-marionetă cu două capete (Statele Unite și Marea Britanie), Washingtonul și Londra sunt cele care vor da, de fapt, undă verde pentru a lansa ofensiva în Donbas, ca să-și rezolve propriile lor probleme interne și să poată să arate cu degetul către Rusia ca „agresor”, justificând astfel noi sancțiuni, până și oprirea proiectului Nord Stream 2 din partea țărilor europene vasale ale Statelor Unite.

Statele Unite și-au făcut un obicei istoric din a-și rezolva problemele, fie ele politice sau economice, cu un război. Declarațiile lui Joe Biden arată fără putință de tăgadă că Washingtonul a luat Rusia în cătare. Și ce poate fi mai bun decât un război prin procură în Donbas, trimițând soldații ucraineni la moarte pentru interese care nu sunt cele ale Ucrainei, ci ale Statelor Unite? Pentru a ști când va reporni războiul din Donbas, nu va trebui să urmărim ce face Ucraina (chiar dacă acțiunile lui Zelenski arată că Kievul se pregătește pentru acest scenariu), ci evoluția situației din Statele Unite și din Regatul Unit. Dacă situația lor politică sau economică se deteriorează grav, atunci vor da undă verde Ucrainei pentru un război prin procură împotriva Rusiei în Donbas. Un război pe care îl vor duce fără să clipească până la ultimul soldat ucrainean…” („L’Ukraine prépare-t-elle une offensive selon le „scénario du Karabach” dans le Donbass ?”, lesmoutonsenrages.fr, 6.02.2021).

După analistul Manlio Dinucci, redactorii raportului „NATO 2030 : United for a New Era” au susținut desfășurarea de rachete nucleare SUA în Europa. Într-adevăr, lectura raportului îl confirmă pe Dinucci : „În perspectiva lui 2030, Rusia va rămâne, foarte probabil, principala amenințare militară la adresa Alianței. […] 4. NATO trebuie să-și mențină capacitățile militare convenționale adecvate și pe cele nucleare, și să posede agilitate și flexibilitate pentru a face față agresiunii pe întreg teritoriul Alianței, inclusiv acolo unde forțele ruse sunt direct sau indirect active, mai ales pe flancul estic al NATO. […] 6. Conflictul din Ucraina trebuie să rămână sus pe agenda NRC (NATO-Russia Council – n.n.)” („2030, l’avenir que nous prépare l’OTAN”, voltairenet.org, 6.02.2021; „NATO 2030: United for a New Era”, ndc.nato.int, 9.12.2020).

Cele trei puncte nevralgice din perspectiva SUA și NATO (din care facem și noi parte) care trebuie întărite cu arme nucleare de diferite mărimi sunt Marea Chinei de Sud, Arctica și Marea Neagră. Dar primul și cel mai periculos obiectiv pare a fi Marea Neagră, unde Ucraina se pregătește de război cu Donbasul, în fapt, cu Rusia. Transporturile masive de armament greu și de trupe ucrainene în Donbas (vezi corespondențele de pe teren ale Christellei Néant pe youtube) nu anunță decât războiul.

Sursele deschise de informare sunt multiple. Schimbarea de paradigmă face ca războiul atomic, considerat până mai ieri imposibil, să fie astăzi văzut ca posibil. Pentru analiza crizelor regionale cu Rusia și cu China, analiștii cercetează declarațiile Comandamentului Strategic American (STRATCOM): „Dat fiind că STRATCOM este postul de comandă care supervizează arsenalul nuclear al Washingtonului, comandanții săi exagerează mereu riscul de război nuclear și cer mai mulți bani pentru modernizarea stocului. Dar, odată cu prioritatea acordată de Statele Unite „concurenței cu marile puteri”, cu China și cu Rusia, și odată cu prezența militară americană crescută în locuri precum Marea Chinei de Sud, Arctica și Marea Neagră, crește și amenințarea unui război nuclear” (https://news.antiwar.com/2021/01/28/us-navy-sends-three-warships-into-black-sea-russia-deploys-missile-system/; comentariu la articolul lui Mike Adams, „Comment survivre dans la vallée de l’ombre de la mort”, leblogalupus.com, 9.02.2021).

Analistul Mike Adams atrage serios atenția asupra unui mare pericol: „Cu Biden și Austin (Lloyd Austin este noul secretar de stat la Apărare, ministrul Apărării din SUA – n.n.) care plasează trupe la frontiera vestică a Rusiei și încearcă să provoace Rusia la conflict, Rusia nu are, poate, de ales și trebuie să-și desfășoare noua sa armă Mach 20 EMP (EMP, impuls electromagnetic – n.n.), care ar putea arunca Statele Unite continentale într-o beznă aproape completă timp de un an și mai bine. O asemenea armă ar distruge aproape întreaga rețea electrică, provocând cvaiinstantaneu căderea fiecărui oraș din America în haos de masă și moarte. Numai cei pregătiți pentru o asemenea eventualitate ar supraviețui, și foarte puține persoane sunt cu adevărat pregătite pentru un scenariu de ruptură de rețea” (Cassie B. – „Russia’s „super electromagnetic pulse” weapon could destroy US grid, expert warns”, naturalnews.com, 3.02.2021; articolul folosește surse militare: strangesounds.org, militarytimes.com, heritage.org).

Apartenența noastră la NATO poate să devină o chestiune foarte serioasă, foarte gravă, de viață și de moarte. Nu există încă informații despre o implicare directă, pe post de proxies, a României și a Republicii Moldova într-un conflict apropiat cu Rusia. Dar întărirea flancului estic al NATO, inclusiv cu arme nucleare, are de ce să ne dea vertij, dureri de cap.

DE PETRU ROMOȘAN