Combaterea pornografiei: Necesitatea unei strategii naționale

18:46, 8 martie 2018 | Social | 539 vizualizări | Nu există niciun comentariu | Autor:

România are nevoie de o strategie imediată pentru combaterea pornografiei. Scriem relativ des despre pronografie pentru că este un subiect serios și vast și care se extinde exponențial. Este o epidemie cu care ne confruntăm zilnic. Mulți dintre noi doresc pornografie, iar pornografii o produc, în cantități tot mai mari și variate. Un exemplu extrem al dinamicii dintre cererea și oferta pornografiei este site-ul pornografic online Pornhub, cel mai popular din lume, se pare, cu 80 de milioane de vizitatori pe zi. (Ați citit corect: 80 de milioane de vizitatori pe zi, adică pe parcursul a 24 de ore)

Lupta împotriva pornografiei pare a fi o bătălie împotriva morilor de vânt. Adică fără rost și inutilă. Odată ce tribunalele au decretat, cu zeci de ani în urmă, un drept de a vizualiza, iar apoi de a produce, pornografie, societatea civilă a fost, efectiv vorbind, dezarmată și a devenit practic imposibil să lupți împotriva ei. A devenit parctic imposibil și pentru legiuitori să legifereze interdicții împotriva pornografiei și a pornografilor. Tribunalele au devenit obstacolul principal în combaterea pornografiei. Chiar dacă anumite restricții sunt impuse prin lege, de exemplu vârsta legală pentru a accesa ori vizualiza pronografie, a devenit practic imposibil, datorită tehnologiei, să se prevină accesul minorilor la pornografie. Și asta pare a fi problema cea mai serioasă pentru ca dependența de pornografie începe de la o vârstă fragedă și continuă vreme de mulți ani ori chiar pentru întreaga viață.

Odată copiii obișnuiți și dependenți de pornografie, mulți dintre ei nu se vor putea debarasa de ea. Pornografii știu lucrul acesta și îl exploatează în avantajul lor, căutând să ademenească adolescenții. Nu e de mirare, deci, că în doar ultimii câțiva și puțini ani, a început să se reliefeze o nouă strategie pentru combaterea pornografiei: educarea tinerilor și a elevilor nu neaparat în prevenirea accesului lor la pornografie ci în a-i face să înțeleagă că pornografia nu e folositoare, și nici nu îi poate pregăti pentru o viață sexuală sănătoasă și satisfăcătoare ca adulți ori pentru viața de căsnicie. Această strategie adoptă o poziție realistă și pragmatică, ținând cont că, în opinia celor care au devizat-o,  modalități mai eficiente de combatere a pornografiei pe căi constituționale ori legale nu există. Dacă tribunalele nu ne permit să ne protejăm copiii și familiile de pornografie, fie ea cât de grețoasă și degradantă, se impune adoptarea unei strategii diferite pentru a contracara mesajele materialelor pornografice și a efectelor lor. Strategia aceasta impune o campanie vastă de educare a adolescenților  în înțelegerea neadevărurilor promovate de industria pornografiei prin pornografie. Campania aceasta este cunoscută în Statele Unite, unde a fost demarată, ca Porn Literacy, care în românește ar putea fi tradus cel mai bine ca Educația Pornografică. Acest subiect a fost tratat recent pe larg într-un articol vast publicat de New York Times Magazine pe 7 februarie.

Ce este educația pornografică?

Educația pornografică nu e identică nici sinonimă cu educația sexuală. E un fel de proces de alfabetizare a adolescenților privind pericolele inerente ale accesului și consumului de pornografie. Programul acesta a început relativ recent, doar în 2016, și, pentru moment, e aplicat pe o scară foarte mică și limitată, la doar câteva districte școlare din Statele Unite. Primul proiect de alfabetizare pornografică a fost demarat în 2016 în Boston și a fost finanțat de ministerul sănătății al statului Massachusetts. Curricula programului e limitată, pe moment, la doar un singur curs, întitulat: The Truth About Pornography: A Pornography-Literary Curriculum for High School Students Designed to Reduce Sexual and Dating Violence („Adevărul privind pornografia: o curriculă literar-pornografică pentru liceeni desemnată să reducă violența sexuală”). Programul a fost conceput și lansat de Emily Rothman, profesor la o universitate din Boston.

Programul de tip alfabatizare în pornografie pornește de la premiza că pornografia nu e un lucru pozitiv, dar cei care l-au conceput l-au devizat nici să nu fie critic la adresa pornografilor. Pornografia nu crează dependență, zic susținătorii programului, doar crează un comportament compulsiv.

Pornografia, însă, rănește și dăunează. Studiile și articolele din publicațiile de specialitate privind efectele pornografiei sunt de ordinul sutelor. Practic, nu există nici un singur studiu care să afirme că pornografia are efecte pozitive. Pornografia distorsionează relațiile, simțămintele tinerilor și duce la violență. Pornografia vatămă. Pornografia victimizează copiii. În 2016 a fost publicat un studiu solicitat de Guvernul Marii Britanii care descrie în cele 85 de pagini ale lui efectele devastatoare ale pornografiei asupra minorilor britanici.

Pornografia normalizează ceea ce nu poate fi normalizat. Pornografia promovează comportamente ilegale. Practici sexuale ilegale sunt portretizate pe ecran de către producătorii de pornografie fără consecințe legale. Violul, incestul, pedofilia, sodomizarea minorilor, bestialitatea, sunt practici sexuale încă ilegale. Ironic, însă, imaginile acestor practici, declanșate pe ecran sub formă de pornografie, nu sunt încă considerate ilegale. E paradoxal și faptul că în America, de exemplu, este o crimă pentru un adult să ofere ori să arate material pornografic copiilor până la 18 ani, dar cu toate acestea, accesul minorilor ori vizualizarea pornografiei online de către minori a devenit practic imposibil de stopat. Pornografia deasemenea degradează femeile, trivializează sexualitatea umană și falsifică adevărurile privind sexualitatea. Dacă aceste manifestări și consecințe nu pot fi contracarate prin mijloacele legale de care dispunem, ni se spune că cel puțin pentru moment, alfabetizarea în pornografie este singura strategie de educare a adolescenților în a preveni efectele negative ale pornografiei.

Un număr în creștere de copii și adolescenți sunt expuși imaginilor pornografice. Le permează și captivează mintea și imaginația, și îi influențează să își înceapă viața sexuală mai devreme decât e bine, în afara căsătoriei, și să caute să transpună în relațiile lor sexuale pozițiile sexuale riscante și formele de interacțiuni sexuale ale celor de pe ecran. Cursul de alfabetizare în pornografie durează un semestru a câte două ore pe săptămână. Cursul e o încercare de detoxificare a minții copiilor și adolescenților de influențe și imagini pornografice. Studiile de specialitate au confirmat că, în medie, băieții americani încept să vizualizeze pornografie la 13 ani, iar fetele la 14 ani. În Marea Britanie vârstele acestea sunt și mai mici. Una din  cauzele pentru care vârstele sunt atât de fragede sunt și părinții. Conform unui studiu făcut de Universitatea Statului Indiana în 2016, în care au fost incluși 600 de copii și părinții lor, jumătate dintre părinți au declarat că nu au suspectat niciodată că copiii lor vizualizează pornografie. Asta, afirmă autorii studiului, denotă fie naivitatea părinților fie lipsa lor de interes în a-și proteja copiii de influențele nocive ale pornografiei. Avertismentul acesta e serios pentru că părinții, fiind primii care pun tehnologia în mâinile copiilor lor, trebuie să fie și primii care să-i învețe să fie responsabili în folosirea tehnologiei.

Pornografia influențează

Vizualizarea pornografiei infleunțează comportamentul sexual al băieților și al fetelor. Cu cât băieții vizualizează mai multa pornografie cu atât tendințele lor de a transpune în viața lor intimă comportamentele sexuale invățate din materialele pornografice devin mai agresive și pronunțate. Cu alte cuvinte, comportamentul sexual al băieților care vizualizează pornografie caută să imite comportamentul sexual al bărbaților din materialele pornografice pe care le vizualizează. Iar fetele, vizualizind și ele aceleași materiale, rămân cu impresia că aceste comportamente sexuale sunt normale, satisfac, și de dorit. În consecință, doresc și ele să fie abuzate sexual la fel ca și fetele din clipurile pornografice, crezând că în acest fel dobândesc mai multă plăcere și produc satisfacție băieților. De exemplu, conform studiilor, a devenit la modă, ca în urma vizualizării materialelor pornografice ca băieții și fetele să aplice diferite practici sexule grețoase care sunt necuviincios a fi descrise grafic.

Violența a devenit și ea parte din relațiile sexuale între adolescenți tot ca urmare a materialelor pornografice pe care le vizualizează. Fetele de pe ecan par satisfăcute când actul sexual e acompaniat de violență. Mulți adolescenți au declarat că au fost influențați să folosească violența în relațiile sexuale de cartea și filmul  Fifty Shades of Grey.

O altă problemă privind vizualizarea pornografiei sunt părinții. Conform unui studiu din 2016 majoritatea adolescenților americani au declarat că principala sursă de alfabetizare a lor privind sexul și sexualitatea a fost pornografia. Unde în altă parte să înveți despre sex și sexualitate dacă nu în familie? Autoarea articolului din New York Times Magazine menționa că educația sexuală făcută în America nu discută pornografia ori efectele ei. Din cele 50 de state americane  24 au programe de educație sexuală obligatorie în școli, dar nici unul nu discută despre pornografie.  În consecință, zice autoarea, pornografia online a devenit principalul educator al adolescentilor privind sexualitatea. Iar în Uniunea Europeană încep să se audă voci care recomandă ca educația sexuală să includă și subiectul influenței pornografiei asupra sexualității.

Pornografia stabilește baremul pentru tineri în ceea ce privește comportamentul sexual, ce e normal sau anormal, placerea sexuală, cum și prin ce mijloace șe dobândește plăcerea sexuală, cu cine, în ce poziții, cu ce fel de parteneri. Tinerii implicați în studiile sociologice au dezvăluit realități neplăcute pentru ei și partenerii lor. Atât băieții cât și fetele au declarat, în marea lor majoritate, că practicile sexuale învățate prin intermediul pornografiei nu le-au adus satisfacție sexuală, ba chiar dimpotrivă, le-a cauzat repulsie și greață. În plus, au declarat că și-ar fi dorit să fi invățat despre sex și sexualitate nu din pornografie ci în familie ori la școală. Sexul pornografic pentru ei este „fake sex”, adica „sex fals”. Mulți dintre ei au declarat că obiectivul primordial pentru ei nu e o viata sexuală de domeniul viselor, ci să învețe cum să stabilească, să dezvolte și să susțină relații de afecțiune cu persoanele cu care întrețin relații sexuale. Cum declara un profesor din Filadelfia, „nu poți învăța cum să formezi relații vizualizând pornografie, și dacă cauți placere și relații în pornografie, pornografia nu îți va putea da”. („You can’t learn relationship skills from porn, and if you are looking for pleasure and connection, porn can’t teach you how to have those.”)

După primul an de alfabetizare în pornografie și încheierea cursului, liceenii au completat un chestionar pentru a determina daca cursul le-a influențat percepția privind pornografia. Rezultalele au fost încurajatoare. Înainte de a urma cursul, 45% dintre liceeni credeau că pornografia e un mijloc util pentru a învăța despre sexualitate. După un an, doar 18% dintre ei mai aveau această opinie. În plus, dacă la începutul cursului majoritatea dintre ei credea că pornografia portretizează sexul real, după curs nimeni nu mai împărtășea această părere.

România are nevoie de o strategie de combatere a pornografiei

Pe 22 ianuarie, Emily Rotham, o profesoară din Boston care a lansat primul program de alfabetizare în pornografie din America, a publicat un articol în The Atlantic cu un titlu care surprinde, dar al cărui mesaj spune multe: Why Public Health Scholars Should Study Pornography („De ce expertii in sanatatea publica ar trebui sa studieze pornografia„).  Rotham nu împărtășește perspective creștine asupra sexualității, dar este de acord cu cele câteva state din SUA care au adoptat, prin intermediul legislativelor locale, rezoluții care declară pornografia o epidemie care amenință sănătatea publică („public health hazard”). În plus, în 2016 Partidul Republican a adoptat, sub influența cetățenilor creștini, o platformă politică care se opune pornografiei numind-o, la fel, o epidemie care ameninta sănătatea publică.

Rotham e directă în acuzațiile ei privind lipsa de interes a oficialităților publice în contracararea pornografiei. Pornografia, zice ea, este o chestiune de sănătate publică („a public health issue”) care are implicații privind sănătatea vieții intime și duce la violență. Dacă pornografia cauzează violență în relații ori în familie e greu de spus, dar studiile făcute de-a lungul anilor dovedesc ca ea contribuie la violența în relații și familie. Conform studiilor făcute de Rotham, 51% dintre adolescenți vizualizează filme pornografice pentru a învăța despre sexualitatea umană, un subiect pe care ar trebui să-l învețe în familie. Abstinența e un început bun ca factor preventiv, dar abstinența nu se poate substitui în întregime alfabetizării în pornografie.

Comportamentul sexual din materialele pornografice este în întregime anormal. Un comportament care produce boli, atât de multe de fapt, că ele constituie o epidemie națională peste tot în lume. Lista e practic interminabilă: boli transmisibile, inclusiv SIDA; cancer cervical; infertilitate; gripă; pneumonie; hepatita A; hepatita C; paraziți intestinali; sexul anal produce dislocarea tesuturilor anale, fisuri anale și perforarea organelor interne. Împreună, toate acestea devin canale prin care se transmit bolile venerice, în primul rând SIDA. În consecință, spunea autoarea unui articol de specialitate, „pornography is an equal opportunity and very lethal toxin” („pornografia este un toxin foarte letal care afectează pe toți în mod egal”)

Și cei din România ar trebui să se gândească la adoptarea de măsuri concrete pentru informarea tinerilor asupra efectelor negative ale pornografiei. În acest scop recomandăm, de fapt, crearea unei instituții publice, pe care să o numim Autoritatea Națională pentru Combaterea Pornografiei. Atâta timp cât tribunalele vor fi inamicul nostru principal în lupta împotriva pornografiei, nu putem să ne dăm bătuți ori să stăm cu mâinile încrucișate. Ceva trebuie făcut. Pornografia trebuie decretată o epidemie națională care amenință sănătatea publică, astfel este nevoie de a fi creată, cât mai curând posibil, o autoritate la nivel național pentru a combate această epidemie.

Alianța Familiilor din România
Navighează dupa cuvinte-cheie: , ,