Cuvânt pastoral cu ocazia Praznicului Nașterii Domnului a ÎPS Petru, Mitropolitul Basarabiei

12:02, 25 decembrie 2017 | Religie | 1096 vizualizări | Nu există niciun comentariu | Autor:
Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos  – chemare la credință, bucurie, iubire și dăruire

,,Și Cuvântul S-a făcut trup și s-a sălășluit între noi și am văzut slava Lui,

slavă ca a Unuia-Născut din Tatăl, plin de har și de adevăr” (Ioan 1, 14).

† PETRU

Din mila lui Dumnezeu

Arhiepiscopul Chişinăului,

Mitropolitul Basarabiei

şi Exarhul Plaiurilor

Iubitului cler, cinului monahal şi preaiubiţilor credincioşi din Sfânta şi de Dumnezeu păzita Mitropoliei a Basarabiei;

Har, milă şi pace de la Hristos Domnul, iar de la Noi, calde urări de liniște și fericire la Sfintele Sărbători ale Nașterii Domnului și arhiereşti binecuvântări.

Preacuvioşi şi Preacucernici părinţi,

Iubiţi fraţi şi surori în Domnul,

An de an, în această perioadă, detașați din zbuciumul cotidianului, întâmpinăm cu sufletele și inimile noastre, dar de fiecare dată cu o trăire deosebită, cel mai mare început, petrecut pe pământ din pronia Lui Dumnezeu: Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos – începutul mântuirii noastre. Vestea venirii Mântuitorului în lume, a produs, cu aproximativ două milenii în urmă, o adevărată schimbare în viața religioasă, morală și socială a omenirii. Și astăzi  acestu Mare Prazic produce în sufletele noastre schimbări profunde și deosebite prin bucuria, bunătatea și dragostea dintre oameni, caracteristică sărbătorii Nașterii Domnului.

Această taină din veac ascunsă (Rom. 16, 25) săvârșită la plinirea vremii (Gal. 4,4) ne aduce descoperirea bucuriei Nașterii Lui Hristos pe pământ, iar trăirea sensului acestei deosebite și unice bucurii trezește în sufletele noastre  plinătatea dimensiunii divine a minunii întrupării Fiului Lui Dumnezeu, care cuprinde și cerul și pământul, îngerii și oamenii într-un spirit de sărbătoare dumnezeiască.

Spiritul acestei sărbători dumnezeiești cuprinde întreg Universul,  lumea văzută, dar și cea nevăzută se bucură împreună pătrunse de dragostea divină, căci nașterea Pruncului Sfânt este expresia vie a dragostei nemărginite a Bunului Dumnezeu față de noi oamenii, care nu poate trezi în sufletele noastre decât o mare bucurie duhovnicească.

Praznicul Nașterii Domnului, înmiresmat de glasul îngerilor și înfrumusețat de colindele noastre, care vin din adânc de istorie, ne aduce și nouă tuturor astăzi, bucuria nemărginită de a fi, în chip duhovnicesc, lângă ieslea cea sărăcăcioasă din Betleem, alături de cei trei crai pentru a ne închina Pruncului Sfânt. Aceste colinde moștenite din străbuni, unesc astăzi, în căutare, copii, părinți și bunici pentru că astăzi Pruncul Iisus – Mântuitorul nostru ne trezește din amorțeala păcatului, făcând loc în sufletele copiilor, în mințile și inimile noastre acelei bucurii unice pe care au avut-o sfinții apostoli atunci când au descoperit Calea, Adevărul și Viața– pe Hristos, Fiul Lui Dumnezeu – Mântuitorul lumii.

Măreția și importanța deosebită a acestui praznic este redată de faptul că, la plinirea vremii, El era așteptat de către omenire de secole întregi, de la momentul neascultării lui Adam și Eva. Acest Prunc născut în umila peșteră din Betleemul Iudeii despre care a profețit marele prooroc Isaia: “Iată femeia va lua în pântece și va naște Fiu și vor chema numele Lui Emanuel” (Isaia 7, 14), este Cel care va  dezlega păcatul strămoșesc și va deveni Mântuitorul Lumii, dând șansa mântuirii întregii omeniri.

Astfel, în fiecare an noi readucem în ființa noastră momentul nașterii Domnului și aceasta ne îndeamnă să-L slăvim, să-L întâmpinăm și să ne înălțăm sufletele și inimile noastre către El.

Binecuvântați fii duhovnicești,

Sărbătoarea de astăzi ne descoperă că Dumnezeu – Izvorul vieții – s-a întrupat pentru noi și pentru a noastră mântuire ca să ne împărtășească și nouă din Viața Lui, ridicându-ne astfel împreună cu El la vrednicia moștenirii vieții veșnice. Prin asumarea chipului nostru omenesc Dumnezeu s-a smerit pe Sine, arătând prin asta iubirea Lui față de toți oamenii.

Postul pe care l-am încheiat a fost un prilej de meditație asupra vieții și a sensului existenței noastre. Cu fiecare Duminică din Postul Nașterii Domnului am trăit experiența, trăită cu mult timp în urmă de oameni, a așteptării venirii în lume a Fiului Lui Dumnezeu, o așteptare pe care o retrăim an de an cu prilejul Sărbătorii Nașterii Domnului, când readucem la actualitate Întruparea Domnului într-un chip cu totul smerit, în ieslea Betleemului.

Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos în lume este o sărbătoare a bucuriei și a preaslăvirii Lui Dumnezeu, pentru acest Dar Mare făcut omenirii prin naștrea Fiului Său, Cel Unul – Născut. Să trăim această bucurie a Sfintei Sărbători  a Întrupării Fiului Lui Dumnezeu, cu multă credință pentru ca astfel să ne facem vrednici de pacea Lui Dumnezeu făgăduită nouă de către îngeri prin doxologiile cântate în noaptea sfântă. Primirea Lui Hristos în ieslea sufletelor noastre nu face altceva decât să ne aducă nouă pace și bunăvoire între noi oamenii.

Lumea în care trăim astăzi a devenit o lume întunecată de patimi, care ocupă tot mai mult spațiu în sufletele noastre în locul virtuților. De aceea în lumina sărbătorii nașterii Pruncului Sfânt vă îndemnăm pe toți, să ne lăsăm pătrunși de spiritul îngerilor care cântă și se bucură: „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire“ (Luca 2, 14).

Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos este pentru noi toți o chemare la credință, bucurie, iubire și dăruire, iar pe toate acestea avem datoria sfântă de a le împărtăși tuturor, pentru a lumina sufletele tuturor și a le elibera din robia păcatelor, iar locul lor să îl suplinim cu virtuți duhovnicești.

Iubiți frați și surori în Domnul,

Împărtășindu-vă aceste gânduri, de bucurie și pace, de dragoste și bunătate, îl rog pe Bunul Dumnezeu să vă păstreze în inimi darurile Sale aducătoare de liniște și luminare sufletească. Marele Praznic al Nașterii Mântuitorului Iisus Hristos, să fie pentru noi toți un izvor nesecat de bucurie, pace și împliniri sufletești.

Cu acest prilej Îl rugăm pe Bunul Dumnezeu să ne  dăruiască sănătate sufletească și trupească, bunăsporire în săvârșirea tuturor lucrurilor cu folos duhovnicesc, spre slava Pruncului Iisus Celui Născut și să reverse asupra noastră a tuturor binecuvântarea Sa, dătătoare de pace și iubire, iar în Noul An care bate la ușă, un an în care vom comemora un secol de la realizarea idealului unității de neam și credință a poporului român, prin înfăptuirea Marii Uniri, ne îndreptăm gândurile noastre către binecredinciosul nostru popor și Îl rugăm pe Bunul Dumnezeu să sporească în sufletele noastre dragostea, bunătatea și unitatea de credință și neam.

 Cu arhierești binecuvântări și nemărgintă dragoste părintească, al vostru Arhipăstor, către Hristos – Domnul rugător

† PETRU

Arhiepiscopul Chişinăului,

Mitropolitul Basarabiei

şi Exarhul Plaiurilor