Unul ca Candu, tocmai bun pentru președinția Americii

18:16, 22 februarie 2018 | Politica | 1044 vizualizări | Nu există niciun comentariu | Autor:

Un pricăjit de politicastru, șters și chel, și nul în egală măsură, ajuns de la o habă de vreme în fruntea Parlamentului de carton al oligarhului, numele căruia, ca cel al necuratului, lumea cu frică de Dumnezeu evită să-l pronunțe, a demonstrat zilele trecute că ignoranța lui nu cunoaște limite.

De această dată, numitul Candu a ținut neapărat să-și arate neștiința în ale geografiei (deși tot acolo a reușit să exceleze și în inepții de ordin economic). Ascultându-l pe vajnicul fin al nașului mafiei locale, mi-am amintit de Bush-fiul, cel care confunda Austria cu Australia, Slovacia cu Slovenia și Lituania cu Letonia. Ia te uită ce băiat isteț – mânca-l-ar tata să-l mănânce!,  mi-am zis atunci în sinea mea, ca să nu mă audă vecinii pârâtori. Păi cu asemenea erudiție debordantă ipochimenul cu pricina chiar e bun de pus președinte al SUA! Că nu o fi cu nimic mai (puțin) prost decât Bush ăla. Căci nu de alta, dar prin părțile noastre doar un Băsescu, mereu ușor afumat, a mai dat dovadă de asemenea sclipiri în cunoștințele geografice, atunci când a confundat Cahulul cu Cabulul.

Ascultându-i augustele-i bâiguieli, cum să nu exclami plin de entuziasm și admirație: ”Nimeni nu-i așa deștept ca Candu!”.  Aici cacofonia este mai mult decât binevenită. Și vă rog să nu zâmbiți, căci nu e nimic de râs aici. Nu mă credeți? Buuun! Acuși vă dovedesc.  Iată, avem în limba română două cazuri consacrate de cacofonii admisibile: Biserica Catolica și Ion Luca Caragiale. De ce, mă rog, n-ar fi și a treia, cea cu ”deștept ca Candu”? La nevoie, Academia noastră chiar ar putea emite o decizie specială în acest sens.

Dar să trecem peste perlele gen ”țările petroliere”, ”Novregia” sau ”Arabia de Sud”, slobozite de maiestoasa cavitate bucală a Candului Parlamentului, și să fim atenți la aeru-i doctoral, de cocoșel ce tocmai a mai prins la pene, cu care-și perorează inepțiile. Studenții de la FRIȘPA chiar ar fi trebuit să fi rămas cu gurile căscate și ochii mari cât cepele la vederea unui asemenea gigant al gândirii politice moldovenești. Cu flipchartul în față și cu creionul colorat în mână, bărbatul de stat (pe șezut, când e la nașu” în musafirie!)  tot încerca să mâzgălească ceva pentru a convinge asistența că Moldova are șanse de izbândă (exact cât păr pe frunte i-a mai rămas!) doar dacă va avea la cârmă oameni vrednici de teapa domniei sale.

Ce mai! Vorba lui Ion Creangă: ”Așa mi-e drag să fie omul: fătat, nu ouat”. Și ce coincidență! Deloc întâmplător, expresia crengiană se regăsește în celebra-i lucrare ”Moș Nichifor Coțcariul”.  Pe semne că toți coțcarii sau finii acestora sunt oleacă mai lenți când vine vorba de știința de carte, în schimb foarte iuți când e vorba de ciordit ceva. Mă rog, fiecare e bun la ce a apucat să învețe.

Andrei Crâșmaru,

Cahul

Navighează dupa cuvinte-cheie: , ,