România pare să ia calea spre resuveranizare: a scăpat de Imperiul Otoman, va da bunul Dumnezeu și va scăpa și de cel american

21:17, 28 noiembrie 2017 | Politica | 793 vizualizări | Nu există niciun comentariu | Autor:
Adresa scurtă: http://flux.md/UsyNk

Titlul de mai sus aparține redacției www.flux.md. Urmărim cu maximă atenție și speranță un fenomen ce pare să ia turații dincolo de Prut: revenirea din transa istorică a societății și a clasei politice românești. După mai bine peste un sfert de veac de la căderea comunismului, care a însemnat în mod automat trecerea întregului ”lagăr socialist” sub protectorat american, cu consecințe axiologice, politice și economice catastrofale, se pare că lupta cu spectrul hidrei bolșevice, moarte definitiv, ia sfârșit și începe o luptă cu un pericol real, nu imaginar, și nu doar pentru România.

Să fie oare adevărat ce vedem și ce auzim în ultima vreme? Oare chiar instinctul autoconservării colective, sentimentul demnității naționale și nevoia de a redeveni o națiune  liberă ”s-a trezit din somn de moarte ca viteazul din poveste”? Ori să fie vorba doar despre niște încercări încă timide ale guvernanților de la București de a tatona reacția hiperputerii globale? Oare chiar au început să vadă și factorii politici din România ceea cea un duhovnic român văzuse încă acum două decenii? Ce anume văzuse?  Că, uite, Kremlinul s-a mutat de la Moscova la Washington. Sau, altfel zis, dacă până în 1991 existau două supraputeri, de atunci încoace a rămas doar una, iar ”imperiul răului” a traversat Atlanticul și s-a reîncarnat cu succes.

Textul de mai jos este trimis redacției www.flux.md de către bunul și vechiul nostru prieten Radu Toma, o voce lucidă și fermă în gazetăria românească.

 9 mai 1877 și 17 noiembrie 2017:

Două documente istorice ale Bucureștiului

În urmă cu 140 de ani, agravarea bruscă a relațiilor internaționale și, îndeosebi, iminența declanșării unui nou război între imperiile Țarist și Otoman au determinat guvernul român să intre în negocieri cu Rusia.  La 4 aprilie 1877, acesta acorda „liberă trecere” trupelor țariste spre Dunăre, iar Rusia garanta apărarea și menținerea integrității teritoriale a României. La 9 mai 1877 a avut  loc Sesiunea extraordinară a Adunării Deputaților (Parlamentul) de la București,  care a proclamat independența de Stat a României. Ministrul ei de Externe Mihail Kogălniceanu a declarat în fața Adunării, că ”suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare… suntem o națiune liberă și independentă” , și că guvernul “va face tot ce va fi cu putinţă ca starea noastră de stat independent să fie recunoscută de Europa”. În după amiaza aceleași zile un mare număr de bucureşteni, care se strânseseră  în jurul clădirii Adunării, primind cu entuziasm vestea proclamării independenţei, au manifestat pe străzi până seara târziu, împreună cu “vreo mie de studenţi”, cu drapele şi torţe, cântând “Deşteaptă-te române”. În seara acelei zile au avut loc manifestaţii populare şi la Craiova, Iaşi și în alte părți.

Tributul datorat Turciei a fost anulat, suma fiind dată Armatei Române. Un ordin național, „Steaua României”, cu 5 clase, a fost instituit, urmând să răsplătească pe toți patrioții români distinși pe timp de pace și de război.

Opinia publică internațională, din Europa și de peste Ocean, a fost favorabilă luptei pentru libertate a poporului român. Istoria Războiului de Independeță a României din 1877 – 78 s-ar putea scrie și descrie și astăzi numai din știrile apărute în presa vremii din SUA. Acestor știri, după 140 de ani, li se adaugă una de astăzi, de la București. Iat-o, reprodusă așa cum a apărut.

Radu  Toma 

Răspunsul Parlamentului la mesajul Departamentului de Stat al SUA: „Nu pare să fie rezultatul unei analize echilibrate”

Oficialii statului reacţionează în urma mesajului fără precedent venit aseară de la Departamentul de Stat american, care a cerut ca proiectul de modificare a legilor justiției să nu fie adoptat.

București,  28 noiembrie 2017

Poziţia oficială a Parlamentului a fost exprimată într-o scrisoare care a fost redactată la o întâlnire la care au participat şeful Senatului, Calin Popescu Tariceanu, ministrul de Externe, Teodor Melescanu şi preşedintele executiv al PSD, Niculae Bădălău.

Parlamentul României vrea să consolideze independența justiției și să elimine influența politică asupra acesteia, iar oficialii americani ar trebui să aibă încredere în această instituție, aceeași care a alocat 2% din PIB pentru apărare, a votat achiziția de rachete Patriot și a aprobat trimiterea de militari în teatrele de operațiuni din Irak și Afganistan, se arată în comunicat.

Totuși, șefii Parlamentului avertizează că „voturile din Parlament se desfășoară în numele suveranității poporului și nu pot face obiectul niciunei forme de presiune”. Mai mult, în comunicat se arată că mesajul Departamentului de Stat al SUA „nu pare să fie rezultatul unei analize echilibrate, obiective și cuprinzătoare a faptelor, făcând mai degrabă ecou unor opinii vehiculate în spațiul public românesc”.

În continuare, ei vorbesc de presupuse abuzuri și încălcări ale drepturilor omului, care ar fi motivul pentru care sunt necesare modificările la legile justiției.

„Este greu de crezut că în SUA un procuror și-ar permite să prezinte în fața instanței de judecată interceptări măsluite sau să șantajeze judecătorul că îi va face dosar penal dacă nu ia o decizie în favoarea sa. Este greu de crezut că într-o democrație consolidată, cum e cea a SUA, există protocoale de colaborare între serviciile de intelligence și magistrați. E probabil de neconceput în sistemul de justiție american ca reprezentanții serviciilor secrete să își extindă câmpul tactic până în sala de judecată și să ofere opinii juridice magistraților, după care să urmărească dacă aceștia iau decizii în acord cu soluțiile sugerate. Este de asemenea de neimaginat în SUA ca un funcționar public de rang înalt să refuze a se prezenta în fața unei comisii parlamentare de anchetă, încălcând astfel decizii clare ale Curții Constituționale”, se arată în comunicat.

Departamentul de Stat al SUA a transmis luni seară un mesaj prin care îşi exprimă îngrijorarea faţă de faptul că Parlamentul României ia în calcul o legislaţie care ar putea submina lupta anticorupţie şi ar putea afecta independenţa sistemului judiciar şi cere Parlamentului să respingă propunerile care slăbesc statul de drept.

Comunicatul președinților celor două Camere ale Parlamentului:

Parlamentul României a luat act cu neplăcută surprindere de comunicatul emis în data de 27 noiembrie 2017 de către Departamentul de Stat din Statele Unite ale Americii referitor la dezbaterea privind reforma Justiției.

Dorim să subliniem că, în orice discuție cu partenerii noștri trebuie să plecăm de la un principiu constituțional fundamental, același în SUA și în România, potrivit căruia dezbaterile, deciziile și voturile din Parlament se desfășoară în numele suveranității poporului și nu pot face obiectul niciunei forme de presiune.

Statele Unite ale Americii trebuie să aibă încredere în Parlamentul României care urmărește să consolideze independența sistemului judiciar și eliminarea influențelor politice în funcționarea justiției.

Statele Unite ale Americii trebuie să aibă încredere în Parlamentul României care dezbate în aceste zile legile de reformă ale justiției, pentru că este același Parlament care:

-a adoptat Declarația privind aniversarea a două decenii de Parteneriat Strategic România – SUA;

-a aprobat alocarea a 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare;

-a decis participarea forțelor armate ale României în teatrele de operațiuni din Afganistan și Irak precum și în cadrul cooperării în coaliția anti-ISIS/DAESH alături de SUA și alți aliați;

-a adoptat legile privind achiziționarea sistemului de apărare antirachetă Patriot.

Exprimăm speranța că declarația Departamentului de Stat al SUA a fost făcută cu bună credință, dar nu putem să nu remarcăm că ea nu pare să fie rezultatul unei analize echilibrate, obiective și cuprinzătoare a faptelor, făcând mai degrabă ecou unor opinii vehiculate în spațiul public românesc.

Natura și forma Declarației Departamentului de Stat al SUA sunt de neînțeles în contextul în care este greu de imaginat că în Statele Unite ar fi putut avea loc încălcările drepturilor și libertăților cetățenești la care asistăm frecvent în România. Este greu de crezut că în SUA un procuror și-ar permite să prezinte în fața instanței de judecată interceptări măsluite sau să șantajeze judecătorul că îi va face dosar penal dacă nu ia o decizie în favoarea sa. Este greu de crezut că într-o democrație consolidată, cum e cea a SUA, există protocoale de colaborare între serviciile de intelligence și magistrați. E probabil de neconceput în sistemul de justiție american ca reprezentanții serviciilor secrete să își extindă câmpul tactic până în sala de judecată și să ofere opinii juridice magistraților, după care să urmărească dacă aceștia iau decizii în acord cu soluțiile sugerate. Este de asemenea de neimaginat în SUA ca un funcționar public de rang înalt să refuze a se prezenta în fața unei comisii parlamentare de anchetă, încălcând astfel decizii clare ale Curții Constituționale. Nu în ultimul rând este greu de crezut că în SUA un magistrat care încalcă flagrant drepturile fundamentale ale omului nu are niciun fel de răspundere în fața legii.

Toate aceste numeroase abuzuri care au avut loc în România reprezintă motivul principal pentru inițierea dezbaterilor privind reforma justiției. Fiecare amendament adoptat în cadrul Comisiei speciale are scopul de a îndrepta abuzurile și vulnerabilitățile, precis documentate, din sistemul actual de justiție.

Parlamentul României ar fi bucuros să pună la dispoziție Departamentului de Stat al SUA întreaga documentație referitoare la principiile care au stat la baza elaborării propunerilor actuale de reformă a sistemului judiciar, principii larg susținute de asociațiile profesionale ale magistraților din România care au luat parte activ la dezbaterile ce se desfășoară în această perioadă.

Articole relevante

București: protestatarii s-au încăierat pentru Iohannis
accesări 2077
Între protestatarii din Piața Universității din București s-a aprins o încăierare, după ce o parte a început să scandeze lozinci împotriva președintel...
Geopolitica României văzută de un italian
accesări 1220
ROMÂNIA ÎNTRE OCCIDENT ŞI EURASIA sau Centralitatea României Cunoscutul geopolitician şi excelentul cunoscător al culturii române din Italia, C...
Țara arde – Corina Fusu își face manichiura
accesări 1144
În timp ce în Parlament avea loc procedura de învestire a Guvernului Filip, iar în fața Legislativului mii de oameni protestau împotriva instalării un...
Spirite încinse în Piața Universității. Oamenii au început să se certe...
accesări 755
Sute de bucureşteni au ieşit în stradă pentru a şasea seară la rând. Se scandează din nou în Piața Universităţii, care a devenit scenă deschisă pentru...
Statul profund („Deep State”) şi statul paralel
accesări 349
La Bucureşti continuă războiul dintre statul de drept românesc, pe de o parte, reprezentat de aleşii poporului, de PSD+ALDE, de administraţiile locale...
Experții pe politică externă din România cer reluarea dialogului cu Ru...
accesări 2020
Mai mulți experți pe politică externă din România au atras atenția asupra faptului că România, spre deosebire de alte state din Europa de Est, nu are ...
Președintele Germaniei, interesat de procentul cetățenilor moldoveni c...
accesări 995
Președintele Germaniei, Joachim Gauck, s-a interesat de relația Republicii Moldova cu România și de procentul cetățenilor moldoveni care se pronunță p...
Iohannis a cerut studierea limbii române ca limbă maternă în Bulgaria...
accesări 1687
Președintele Klaus Iohannis a cerut, miercuri, la Sofia, autorităților bulgare să găsească soluții pentru introducerea studierii limbii române ca limb...
PLDM se alătură protestelor Platformei DA
accesări 1018
Partidul Liberal Democrat din Moldova anunță că se va alătura acțiunii de protest organizată de Platforma DA la 24 aprilie, se arată într-un comunicat...
Navighează dupa cuvinte-cheie: , , ,