Geopolitica României văzută de un italian

17:16, 15 decembrie 2014 | Politica | 864 vizualizări | Nu există niciun comentariu | Autor:
Adresa scurtă: http://flux.md/lOydQ

ROMÂNIA ÎNTRE OCCIDENT ŞI EURASIA sau Centralitatea României

Cunoscutul geopolitician şi excelentul cunoscător al culturii române din Italia, Claudio Mutti, s-a afirmat de mai mulţi ani ca autor al unor cărţi axate pe Tradiţie de o rarisimă valoare. Familia intelectuală căreia în aparţine include nume de mare calibru ale gândirii europene. Geografia sacră, sensul istoriei, realitatea văzută din perspectivă metafizică, acestea ar fi doar câteva direcţii de preocupare academică a acestui vechi şi consecvent admirator al fenomenului românesc.

Textul pe care îl publicăm mai jos vizează localizarea României dintr-o perspectivă geopolitică bazată pe cunoaşterea exemplară a contribuţiei ştiinţifice româneşti în materie. Claudio Mutti îşi scrie articolul axându-se în mod explicit pe interesul naţional al acestei ţări, pe care îl vede profund afectat de înglobarea ei în megaproiectul atlantist.

Îi aducem pe această cale sincere mulţumiri autorului pentru onoarea pe care ne-o face prin oferirea spre publicare în „Flux” a acestui articol.

Bazându-se de o sumă de date provenite din culturi „arhaice”, Mircea Eliade a arătat că „omul din societăţi premoderne doreşte să trăiască cât mai aproape de Centrul Lumii şi ştie că ţara lui se află efectiv în centrul suprafeţei terestre”1.

Departe de a fi dispărut odată cu viziunea arhaică asupra lumii, această concepţie a supravieţuit de o manieră mai mult sau mai puţin conştientă în contexte istorico-culturale mai recente: e suficient să ne amintim că China este numită de locuitorii ei Chong-kuo, adică „Ţara Centrului”, şi că încă astăzi diverse ţări şi regiuni sunt concepute ca centrale faţă de spaţiul geografic din care fac parte, aşa încât avem o Europă centrală (Mitteleuropa, Zwischeneuropa), o Italie centrală, o Asie centrală, o Americă centrală şi încă o Republică Centrafricană (République Centrafricaine).

Şi România se află între acele ţări cărora le-a fost atribuită o poziţie centrală. Aşa, de exemplu, amintim că Vasile Lovinescu a plasat România în centrul ideal al crucii descrise de migraţiunea hiperboreană.

„Geografia Daciei (…) este dominată de o realitate centrală: podişul Transilvaniei, încercuit de lanţul Carpaţilor şi de Munţii Apuseni (…) De la Rin şi Alpi până la marele zid chinezesc, indefinitul domneşte din plin: pământuri nemărginite, ţinuturi care încep nu se ştie unde şi sfârşesc nu se ştie unde. În acest ocean de posibilităţi, Dacia este singura ţară caracteristică, definită, formând o unitate geografică. (…) Toate acestea sunt aşezate exact pe paralela 45°, adică în mod riguros la jumătatea distanţei între Pol şi Ecuator. (…) Dacia a fost sediul Centrului Suprem într-o vreme foarte îndepărtată. (…) Migraţia hiperboreană a fost verticală până în punctul în care a întâlnit paralela 45°, la jumătatea distanţei dintre Pol şi Ecuator. Acolo, ea s-a împărţit în ramuri orizontale. O parte a migraţiei a urmat verticala până în Grecia. Cât despre ramura occidentală, celtică, a Hiperboreii, itinerariul său ne este arătat de simbolismul geografic, de bunul-simţ, de asemenea: cursul superior al Dunării. Şi crucea a fost astfel desăvârşită”2.

Vezi și  Noul Război Rece. NATO deschide un centru de contrainformații în Polonia, la care participa și România

Dacă cineva ar obiecta că reprezentarea geografică lovinesciană este una fantezistă, am putea să răspundem, citându-l pe Eliade, că aici „noi suntem în prezenţa a unei geografii sacre şi mitice, singura efectiv reală, nu a unei geografii profane, „obiective”, în un anumit fel abstracte şi neesenţiale”3.

Dar nu este vorba numai de „geografia sacră şi mitică” a lui Lovinescu. Dacă analizăm datele provenite de ceea ce Eliade numeşte „geografie obiectivă”, putem observa uşor acei factori naturali şi culturali care de-a lungul istoriei au determinat importanţa geopolitică a spaţiului românesc.
Principalele elemente naturale ale geografiei române sunt Munţii Carpaţi, Dunărea şi Marea Neagră.   Carpaţii,   Corona   montium,   închid   într-un   inel   Transilvania,   care,  în viziunea geopoliticienilor români, reprezintă pentru România acel Kernland („ţinutul sâmbure”) şi acel Mittelpunkt („punctul central”) de care vorbesc, respectiv, Rudolf Kjellén şi Friedrich Ratzel.

Factori culturali caracteristici sunt identitatea neolatină, prin care poporul roman aparţine unei familii lingvistice care în Europa se extinde până la Oceanul Atlantic şi confesiunea ortodoxă, prin care România face parte dintr-o arie cu dimensiuni eurasiatice, de la Belgrad până la Vladivostok. Simultana apartenenţă familiei ortodoxe şi familiei neolatine constituie o potenţială legătură între confesiunile creştine din Apus şi cele din Orient.

Centralitatea României iese în relief şi dacă ţinem cont de faptul că Transilvania este o regiune mediană sub mai multe perspective. Această regiune, care după bătălia de la Mohacs a jucat rol de stat-tampon între imperiul habsburgic şi imperiul otoman, din perspectiva lingvistică este zona spre care se îndreaptă sectoarele neolatin, germanic şi ugrofinic, pe când din perspectiva confesională reprezintă punctul de convergenţă al ortodoxiei, al catolicismului şi al cultului protestant.

Această poziţie de mijloc a României a fost subliniată în diferite feluri de geopoliticieni români şi nu numai români.

În deceniul patru al secolului XX, întemeietorul şcolii geografice româneşti, Simion Mehedinţi (1869-1962), scrie că România, aflându-se în lungul diagonalei dunărene, este predestinată de însăşi poziţia ei geografică să stabilească relaţii între ţările Europei apusene şi ţările din Orientul Apropiat.

Vezi și  România ar putea importa gaze direct de la Gazprom, după preluarea WIEE de la BASF... însă nu mai are nevoie

„România se află în lungul unei diagonale de navigaţie cu totul privilegiată, întrucât cel mai important fluviu european este cu certitudine Dunărea. (…) Dunărea adoptă o cale mediană şi parcurge de la Nord-Vest la Sud-Est aproape întreg continentul european. Graţie acestui fapt şi vecinităţii Rhinului, ea pare predestinată de natură să stabilească relaţii între ţările industriale ale Europei Occidentale cu cele din Asia Mică, Mesopotamia, India şi Mediterana asiatică”4.

L-am citat pe Simion Mehedinţi, dar în perioada interbelică imaginea unei Românii situate într-o poziţie geografică centrală era acceptată la scară largă de către geopoliticieni, unii dintre care (ca Giselher Wirsing sau Emmanuel de Martonne) plasau România în spaţiul central-european. Nicolae Alexandru Rădulescu (1905-1989) analiza poziţia geostrategică a României plecând de la statutul geopolitic dunărean şi plasa România în Europa centrală, împreuna cu Polonia, Cehoslovacia şi Ungaria. „Majoritatea lucrărilor geografice recente – scrie în 1938 N. Al. Rădulescu – consideră România Mare ca un fragment al Europei Centrale, părăsind astfel pentru totdeauna ideea de a plasa ţara noastră în cadrul Peninsulei Balcanice”5. Şi geopoliticianul Ion Conea (1902-1974), care abordează geopolitica drept o ştiinţă a relaţiilor între state şi presiunile reciproce dintre acestea, la începutul celui de-al cincilea deceniu considera substanţial centrală poziţia geopolitică a României. „Poziţia geopolitică a unui Stat şi deci a României – scrie Conea – nu este una în raport cu liniile şi formele fizice ale feţii pământului (aceea, am spus, este poziţia geografică!). O poziţie geopolitică nu se defineşte prin sau în funcţie de Dunăre, de Tisa, de Nistru – ci prin sau în raport cu formele şi conţinuturile politice care îmbracă faţa pământului, în general, şi în faţa pământului jur-împrejur de tine, în special. Statul român, în această lumină şi în acest sens considerat, nu poate fi definit – prin poziţia lui – drept unul de margine, ci unul prin excelenţă în centru”6.

Tot în al cincilea deceniu, Vintilă Mihăilescu (1890-1978) susţine că România ocupă un spaţiu central, deoarece se află în punctul spre care converg liniile de tendinţă provenite din Europa centrală, din Balcani şi din Rusia. El pune în evidenţă rolul de răscruce geografică şi geopolitică a României şi subliniază capacitatea ei de a atenua şi a neutraliza conflictele. „Funcţiunile geopolitice ale pământului şi poporului carpatic românesc – după Mihăilescu – derivă din situarea ţării carpatice româneşti la întreita răspântie dintre domeniile de influenţe, interese şi tendinţe central-europene, meridionale şi est-europene”7.

Vezi și  STUDIU: Personalitatea naţională a românilor este bipolară, corespunde profilului Făt-Frumos sau Zmeu

Situarea României „la o răspântie de drumuri”, adică la un punct de intersecţie al marilor imperii, este subliniată şi de Gheorghe I. Brătianu (1898-1953); acesta scoate în evidenţă funcţiunea geostrategică a celor trei elemente care caracterizează spaţiul geografic românesc: Carpaţii, Dunărea şi Marea Neagră. „Noi – scrie Brătianu – trăim aici la o răspântie de drumuri, la o răspântie de culturi şi, din nefericire, la o răspântie de năvăliri şi imperialisme. Noi nu putem fi despărţiţi de întregul complex geografic care, cum veţi vedea, ne mărgineşte şi ne hotărăşte destinul, între cele două elemente care îl stăpânesc, muntele şi marea. Ceea ce aş vrea să apară lămurit este că, pentru a ne înţelege trecutul, trebuie să înţelegem mai întâi întregul complex geografic, istoric, geopolitic, din care acesta face parte”8.

Claudio Mutti
____________________

1. M. Eliade, Il sacro e il profano, I, 6 (ed. it.: Boringhieri, Torino 1967, p. 42).

2.   V. Lovinescu, Dacia hiperboreană, Rosmarin, Bucureşti 1996, p. 21, 27, 41.

3. „Nous sommes en présence d’une géographie sacrée et mythique, seule effectivement réelle, et non pas d’une géographie profane, ‚objective’, en quelque sorte abstraite et non essentielle”. M. Eliade, Images et symboles, I, 3 (L’image du monde), Gallimard, Paris 1988, p. 50.

4. S. Mehedinţi, Le pays et le people roumain: considérations de géographie physique et de géographie humaine, Bucureşti

1937, pp. 99-100.

5. N. Al. Rădulescu, Poziţia geopolitică a României, „Revista Geografică Română” (Cluj), I, 1, 1938, pp. 5-35; republicat în Geopolitica, Glasul Bucovinei, Iaşi 1994, pp. 87-98. Pasajul din care am citat a apărut în „Geopolitica” (Bucureşti), a. VII, nr. 31 (3/2009), p. 32.

6. Ion Conea, Studiu publicat în „Geopolitica şi Geoistoria”, III, 1942, pp. 64 -100. Pasajul din care am citat a apărut în „Geopolitica” (Bucureşti), a. VII, nr. 31 (3/2009), p. 29.

7. Vintilă Mihăilescu, Unitatea şi funcţiunile pământului şi poporului românesc, Bucureşti 1943, p. 73. Pasajul din care am citat a apărut în „Geopolitica” (Bucureşti), a. VII, nr. 31 (3/2009), p. 35.

8. Gh. I. Brătianu, Chestiunea Mării Negre, Curs 1941-1942, Universitatea Bucureşti, Facultatea de Filozofie şi Litere, editor Ioan Vernescu, pp. 11-12.

Articole relevante

Milioane de lei de la Filat la Vântu printr-o firmă din Iaşi
accesări 838
Fostul premier a învârtit milioane de lei la Iaşi. Aici el s-a lansat în afaceri cu televizoare şi ţigări. Ulterior a achiziţionat o companie de stat,...
Ghimpu: Bătrâncea nu calcă pământul românesc, cum nu-s eu popă
accesări 595
La Comisia parlamentară politică externă şi integrare europeană au avut loc dezbateri aprinse pe marginea proiectului de hotărâre privind componenţa g...
Principesa Margareta: „Sunt pregătită pentru reinstaurarea monar...
accesări 1310
Compasiunea faţă de semeni, pierderea valorilor morale şi naţionale, viitorul unei societăţi dezbinate au fost discutate de Claudiu Lucaci cu membrii ...
Fost ambasador al Ucrainei la Chișinău: Unirea Moldovei cu România nu ...
accesări 2045
Unirea Moldovei cu România este „unul dintre proiecte care astăzi nu are un conținut real”, consideră fostul ambasador al Ucrainei în Moldova Serghei ...
Spirite încinse în Piața Universității. Oamenii au început să se certe...
accesări 562
Sute de bucureşteni au ieşit în stradă pentru a şasea seară la rând. Se scandează din nou în Piața Universităţii, care a devenit scenă deschisă pentru...
Dughin: Moldova poate să renască prin cultură română și rusă
accesări 7118
Republica Moldova are nevoie de o idee unificatoare, prin apelarea la tezaurul culturii românești și rusești. Conștientizarea comuniunii ortodoxe dint...
Cine sare în apărarea patriarhului Daniel: „Revoltătoare, cretin...
accesări 1589
Mai multi politicieni au sarit in apararea BOR si a patriarhului Daniel, dupa ce Biserica a fost intens criticata zilele acestea pentru atitudinea pe ...
Băsescu: americanii destabilizează România
accesări 2694
Pot fi și aliați care doresc să vadă România slabă, este de părere Traian Băsescu. Acesta a declarat în emisiunea Ultimul Cuvânt de pe B1 TV că atitud...
Guvernul României ar putea fi condus de o musulmană
accesări 1689
Sevil Shhaideh, propunerea PSD pentru funcția de premier, este de religie musulmană și este căstorită cu un sirian. Continuare pe ro.sputnik.md...
Navighează dupa cuvinte-cheie: , ,

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *