Chatham House recomandă să submineze din interior Ortodoxia din Moldova

19:59, 22 ianuarie 2019 | Investigații, Politica, Religie | 4722 vizualizări | Nu există niciun comentariu Autor:

Raportul Chatham House din Londra (cunoscut și ca Institutul Regal de Relații Internaționale, Royal Institute of International Affairs) conține multe lucruri interesante care se referă la Moldova și care, potrivit experților britanici, se află „în prima linie a unei lupte acerbe pentru viitorul lor”, alături de Belarus și Ucraina. În Londra, donatorii sunt îndemnați să finanțeze proiecte care sunt orientate împotriva Rusiei. Și dacă Ucraina, după lovitura de stat din 2014, a devenit un ”laborator al occidentului”, iar pentru Belarus, potrivit analiștilor britanici a venit ”momentul de cotitură”, atunci în cazul Moldovei totul este mult mai complicat – moldovenii, conform raportului, ”au devenit prizonierii propagandei rusești”, iar statul se confruntă cu o criză de legitimitate.

Prin urmare, posibilitățile anglo-saxonilor de a lupta contra Rusiei cu mâinile cetățenilor moldoveni sunt ”limitate”, dar Londra nu-și pierde speranța și îndeamnă să pună accent pe campanii de informare, să fie implementate programe educaționale și să continue să sprijine „societatea civilă”, dar și folosirea membrilor diasporei stabiliți în Occident, ”în special în ceea ce privește conștientizarea dezinformării rusești” ca vârf de lance în procesul de realizare a schimbării. Adică să „fortifice pârghiile ajutorului occidental”.

Totodată, Chatham House precizează că aproximativ 50% dintre moldoveni se află în așa numita sferă de influență a Rusiei (Rusosferă), cu o cotă de aproximativ 20% a minorității ruse și altora afiliate și al altor 30 la sută, inclusiv 5% de găgăuzi și circa 7% de ucraineni. La Londra se arată nemulțumiți nu doar de faptul că oamenii din Moldova nu sunt în mod clar împotriva Lumii Ruse, dar și de faptul că „actuala conducere, aflată în mâinile lui Vlad Plahotniuc și a Partidului Democrat nu prezintă influența Rusiei drept o potențială amenințare la adresa suveranității”. Desigur, Plahotniuc încearcă să speculeze cu ”amenințare rusă“, dar nu este hotărât să îmbrage uniforma militară după modelul lui Poroșenko și să organizeze vreo provocare în regiunea transnistreană – iată de ce analiștii britanici nu-l văd ca pe un partener de încredere, în scopul de a demara o ”luptă aprigă“, de exemplu ca în Donbass.

Și din moment ce autoritățile moldovenești „nu văd Rusia ca o amenințare la adresa suveranității Moldovei, o societatea civilă, din ce în ce mai amenințată, are puține posibilități pentru a opune o rezistență semnificativă”, scrie Chatham House. Politicienii moldoveni nu se grăbesc să implementeze experiența ucraineană, se pare că lecția conflictului armat din 1992 nu a fost uitată. Și dacă în Ucraina acum prin „societate civilă” se are ăîn vedere, în primul rând, formațiuni paramilitare și o rețea de organizații de voluntari care lucrează pentru război, în Moldova nu există un astfel de lucru, ceea ce face ca Londra să fie îngrijorată.

Potrivit raportului Chatham House, una dintre „vulnerabilitățile” cheie ale Republicii Moldova, este sfera politică.

Aici și președintele Igor Dodon împreună cu membrii partidului socialiștilor (PSRM), care reprezintă „o fortăreață a influenței politice rusești în țară”, și actuala conducere a țării „care se declară proeuropeană”, însă care folosește puterea în scopuri egoiste. „Între Partidul Democrat și cel al Socialiștilor există un fel de relație simbiotică: democrații își declară orientarea europeană, pentru ași motiva legitimitatea și se poziționează în opoziție cu socialiștii, care, la rândul lor, îi folosesc pe democrați drept un „inamic public” pentru a câștiga sprijin pentru propria agende pro-rusească”, consideră analiștii britanici. Și concurența politică din Moldova, inclusiv a forțelor care apără fortificarea relațiilor moldo-ruse, îi împiedică să lupte împotriva Rusiei. Iată în Ucraina, practic au scăpat de astfel de „concurenți” – acolo pot lupta pentru a accede la putere doar politicienii care au viziuni prooccidentale, iar buzele lor vorbesc constant despre „agresiunea Rusiei”. În Ucraina, dacă incluzi în programul electoral despre prietenia cu Federația Rusă, atunci acest lucru este considerat drept trădare și te alegi cu ani buni de închisoare. Iar în Moldova, „statul nu este pregătit să facă schimbări pozitive cu privire la influența Rusiei în țară, deoarece agenda Moscovei nu reprezintă o problemă, ci mai degrabă este o parte dintr-un joc politic mai larg, în care se ciocnesc reciproc diferite interese personale”, consideră Chatham House.

Londra însă nu vede cum ar putea avea loc acum un maidan la Chișinău, deoarece ONG-urile existente lucrează pentru actualii politicieni, în timp ce Occidentul mizează pe mișcările sociale și pe activiștii care sunt gata (pentru bani) să sporească influența străină în țară. Așa cum se întâmplă în Ucraina, unde organizațiile „independente” contribuie la continuarea conflictului din estul țării (etichetate ca „războiul cu Rusia”). Sau, la fel ca și în Belarus, unde, prin noțiunea de „societatea civilă”, populației îi este indusă ideea unei identități non-ruse cu denumirea de „Belarusizare-soft „.

Următoarea „vulnerabilitate” a Moldovei este reprezentată de mass-media.

„85% din populație se informează prin intermediul televiziunii, iar 57% consideră că ea este principala sursă de informație pentru ei înșiși, în timp ce aproximativ 40% definesc televiziunea drept cea mai credibilă sursă de informație … Iar aproximativ 70% dintre cetățeni urmăresc știrile din mass-media rusă”, au calculat cei din Londra. Și au remarcat că „, în general, încrederea în mass-media rusească este stabilă, iar încrederea în presa națională scade brusc în fiecare an”. „În privința surselor mass-media rusești, nivelul de încredere a fost de 55,5%, în 2013, 54% – în 2015 și 50% – în mai 2018. În același timp, încrederea cetățenilor în mass-media națională a scăzut de la 62,5% din respondenți în 2013 la 42,5% în 2015, iar în mai 2018 la 40% „, este menționat în raportul Chatham House.

Acum a devenit mult mai limpede, cum a apărut Codul Audiovizualului aprobat de Parlamentul Republicii Moldova, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2019 – legea interzice retransmisia programelor de informare ale posturilor de televiziune din Rusia și obligă furnizorii de servicii audiovizuale (de televiziune și radio) să achiziționeze cel puțin 50% din programele din UE și ale celor care au semnat Convenția Europeană Privind Radiodifuziunea Transfrontalieră. Codul a fost adoptat cu 56 de voturi, aparținând majorității parlamentare, la ordinul lui Vlad Plahotniuc.
În Moldova parcă i-au găsit ac de cojoc audiovizualului moldovenesc, dar la Londra ei numesc acest cod „un gest simbolic menit să liniștească comunitatea internațională și să sporească sprijinul SUA și UE pentru Plahotniuc”. Cică interdicțiile „nu se răsfrâng asupra presei scrise și pe Internet, dar nici nu se referă la retransmiterea talk-show-urilor rusești și a programelor de informare și divertisment”. Iar între timp, moldovenii sunt „prezenți activ” pe rețelele de sociale ”Odnoklassniki” și ”Vkontakte” – în special în numeroase grupuri, care pun accent pe „glorificarea trecutului sovietic, promovarea conceptului ”Lumii Ruse” și a politicilor compatrioților, precum și a sentimentelor anti-occidentale clasice”. De asemenea, analiștii britanici sunt îngrijorați de sucursala Sputnik Moldova, care în 2017 ocupa aproximativ 12,7% din segmentul local pe Internet. Cum să nu amintim aici de „laboratorul Occidentului” – Ucraina, unde libertatea de exprimare este limitată în urma interzicerii posturilor rusești de televiziune, presei, rețelelor sociale și ale publicațiilor online.

„Mai mult, este binecunoscut faptul că Plahotniuc controlează personal Consiliul Coordonator al Audiovizualului și deține majoritatea companiilor de publicitate care lucrează în domeniul mass-media. Natura oligarhica a spațiului media creează condiții favorabile pentru răspândirea informațiilor rusești rău intenționate, mai ales ca Moldova nu dispune de un sistem de protecție a securității informației”, se arată supărați cei din Londra. Cei de acolo ar dori să se conducă de unii singuri, dar Plahotniuc nu le dă voie, care, se pare că urmărește îndeaproape soarta liderilor ucraineni, care au avut prea mare încredere în Occident: pe unul dintre ei l-au înlăturat ilegal de la putere și l-au forțat să fugă din țară, celălalt (o păpușă deosebit de ascultătoare) judecând după rating-ul său, se pare că are mari probleme cu menținerea puterii. Oligarhia moldovenească nu se grăbește să repete greșeala lor: deși el bate pragurile în Europa și Statele Unite în căutarea sprijinului, însă se nu are de gând să transfere puterea în mâinile americanilor și britanicilor, iar acest aspect nu a scăpat atenția experților de la Chatham House.

Ca o realizare în lupta împotriva „influenței rusești”, raportul prezintă platforma ”Stop Fals!”, care funcționează „pe aceeași bază ca ”Stop Fake în Ucraina” cu sprijinul USAID. Cu toate acestea, analiștii britanici scriu că și în acest caz: „nu este vorba în primul rând despre războiul informațional și propagandă rusească în Moldova, ci mai curând despre politica internă”.

Cea de-a treia „vulnerabilitate” a Moldovei (ca și în cazul Belarus și Ucraina) Londra o vede în „inimile și mințile cucerite prin intermediul Bisericii Ortodoxe Ruse”.

„Biserica Ortodoxă din Moldova, subordonată Bisericii Ortodoxe Ruse, reprezintă un vector activ al influenței și propagandei rusești în Moldova. Acesteia îi revine aproximativ 80% dintre credincioși și este instituția care se bucură de cea mai mare încredere din țară, iar un sondaj de opinie arată că 70% dintre respondenți consideră că Biserica merită toată încrederea”, este menționat în raportul Chatham House. Londra are o groază de obiecții față de Mitropolia Moldovei a BORu: este vorba și de propaganda valorilor anti-occidentale, și sprijinul președintelui Dodon, cât și sentimentele pro-ruse ale „autorităților bisericești” din Transnistria. Datorită celei mai înalte încrederi de care se bucură Biserica Ortodoxă din Moldova, pentru „societatea civilă” (adică pentru ONG-urile grantofage, ținute din scurt de donatori) „condamnarea Bisericii ar însemna pierderea încrederii și riscul de a trezi nemulțumirea populației”. Un sabat în stil ucrainean este imposibil: „politicienii nu se amestecă în chestiuni religioase”, iar „Biserica însăși nu poate fi supusă criticilor”. Prin urmare, Chatham House îndeamnă ONG-urile să acționeze extrem de precaut: „fără ca să atragă rezistență nejustificată, să se adreseze preoților tineri proeuropeni și mai liberali pentru a promova o voce progresivă în Biserică”.

Cu alte cuvinte, ei planifică să submineze Ortodoxia în Moldova liniștit, din interior, în raioane.

Ce recomandă Chatham House donatorilor care finanțează „societatea civilă” din Moldova?

În primul rând. Să nu aștepte rezultate imediate, dar să dezvolte o strategie pentru decenii, o „agendă pe termen lung”.
În al doilea rând. Să direcționeze eforturile și fondurile pentru formarea jurnaliștilor și a programelor de informare de amploare, care să vizeze „lupta împotriva știrilor false”. Mai mult decât atât, va fi necesară reorientarea proiectelor deja existente în Moldova de la accentul pe politici interne spre cele antirusești, notează cei de la Londra.
În al treilea rând. La fel ca în Belarus, să pătrundă în sistemul educațional cu ajutorul proiectelor de „educație mediatică” și de dezvoltare a gândirii critice – experții de la Chatham House prezic „cele mai bune șanse de succes” în școli și universități.
„Acest lucru va impune o reformă a sectorului educațional pentru a face ca formarea în aceste domenii să fie nu doar una sistematică, ci și obligatorie”, se arată în raport.
În al patrulea rând. Dezvoltarea proiectelor anti-rusești în zonele rurale (în special în Transnistria și Găgăuzia), în segmentul de tineret al rețelelor sociale, în mediul rusofon.
În al cincilea rând. Să fie sprijinite proiectele media „independente” cu „conținut alternativ”, punând accent pe publicitate socială și a informațiilor de divertisment. Să fie finanțate posturi TV precum TV8, precum și mass-media de alternativă în limbile rusă, găgăuză și ucraineană.
În al șaselea rând. Să fie activizată diaspora moldovenească pro-occidentală, majoritatea cărora au votat pentru Maia Sandu la alegerile prezidențiale din Moldova, din anul 2016.
Șapte. Să se pună accent și să se bazeze pe ONG-urile din afara Capitalei, deoarece „raioanele țării au o importanță primordială pentru creșterea sustenabilității de la zero”. Aici vor trebui abordate subiecte importante pentru cetățeni – politica socială, corupția autorităților, drepturile omului și așa mai departe.
Opt. Crearea unei rețele de ONG-uri din Moldova, Belarus și Ucraina, pentru a face schimb de „cunoștințe valoroase și exemple de bune practici” în domeniul lupte împotriva Rusiei.
Nouă. Să fie implicați în proiecte religioase, îndreptate împotriva Bisericii Ortodoxe, pe catolici, uniați, protestanți și sectari.
În al zecelea rând. Se recomandă ca politicienii occidentali să fie încurajați să viziteze mai des raioanele din Moldova pentru a „interacționa” cu ONG-urile locale și cu mass-media.

De asemenea, Chatham House are sfaturi și pentru UE în ansamblu: să nu ofere pur și simplu împrumuturi guvernului moldovean, dar să fie însoțite cu povești de succes de rezonanță.

Ar trebui să existe mai multe campanii publicitare, propagandă și demonstrații de istorii de succes, astfel încât cei de pe teren să-i fie recunoscători Occidentului pentru evenimentele care au loc, – acesta este sfatul analiștilor britanici.

UE ar avea menirea să facă cât mai multe bule de săpun publicitare, convingându-i astfel pe cetățenii moldoveni că vectorul proeuropean este mai bun decât cel pro-rus.

În același timp, Londra solicită o „regândire a felului în care va arăta Parteneriatul Estic”, astfel încât Ucraina, Belarus și Moldova să aibă o viziune comună în această privință. Și proiectul în sine ar trebui să fie adaptat în funcție de fiecare dintre cele trei țări și, de asemenea, să aibă o strategie pentru următorii zece ani. Cei de la Londra, cred că în zece ani Occidentul va putea să aducă și Belarusul și Moldova la starea în care se află Ucraina și să se obțină ca proiectul anti-rus ucrainean, mai degrabă să inspire, decât să-i sperie pe belaruși, dar și pe moldoveni, și găgăuzi.

Însă deocamdată, nici Lukașenko, nici Dodon și nici Plahotniuc nu sunt dispuși să pășească pe calea lui Poroșenko. Este amuzant faptul că analiștii de la Chatham House nu recomandă ca acesta din urmă să fie considerat ]n Occident drept „fiul lor de cățea”. „Țările europene și Statele Unite ar trebui să-și limiteze interacțiunea cu consultanții și grupurile de lobby-ști care lucrează pentru Vlad Plahotniuc la Bruxelles și Washington”, mai precizează raportul.

Sursa: fondsk.ru

Navighează dupa cuvinte-cheie: , , ,