Jurnalista Elena Robu: Guvernarea a legiferat vânzarea cetățeniei Moldovei pentru a face posibilă vânzarea pământului la străini

17:03, 18 iunie 2018 | Actual | 612 vizualizări | Nu există niciun comentariu | Autor:

În opinia jurnalistei Elena Robu, actuala guvernare din Republica Moldova (Partidul Democrat) a identificat o șmecherie prin care devine posibilă vânzarea terenurilor agricole la străini fără a mai fi necesară modificarea legislației funciare.

Într-un editorial publicat luni pe blogul său Elena Robu menționează că „Pământul este unica avere a moldovenilor, dar guvernarea îl vinde și pe acesta”. Ea amintește că „de mai mulți ani, partidele politice care s-au aflat și încă se află la conducerea țării au fost tentate să scoată terenurile agricole spre vânzare cetățenilor străini. Unica ce a mai rămas în R. Moldova nevândut era pământul. Dar acum, guvernarea PD a venit cu o șmecherie prin care terenurile agricole vor putea fi cumpărate de străini”.

Șmecheria la care a recurs guvernarea pentru a deschide piața funciară în fața străinilor, susține Elena Robu, e foarte simplă. Este vorba despre faptul că a fost scoasă la vânzare inițial cetățenia Republicii Moldova, iar străinii o pot obține plătind pentru ea 250 de mii de euro.

Astfel, milionarii din Țările Arabe, Rusia și alții deja au primit undă verde pentru a cumpăra terenuri agricole în R. Moldova” – observă jurnalista.

Din editorial mai aflăm că această situație a provocat îngrijorare inclusiv printre deputații din primul Parlament. Aceștia i-au transmis Elenei Robu prin intermediul Nadejdei Brânzan un articol, care a fost reprodus în editorialul citat. Publicăm și noi pentru cititorii site-ului flux.md textul semnat de deputații primului Parlament:

”Recent, Parlamentul, susţinând o iniţiativă a Guvernului, a votat Legea cu privire la acordarea cetateniei R. Moldova persoanelor străine, în schimbul unor anumite investiţii. Adică, un milionar din tările arabe, Federaţia Rusia sau altă ţară, cumpărând un imobil de 100 mii euro, în mod automat poate deveni cetăţean cu drepturi depline al R.Moldova, şi apoi poate procura de la moldovenii aduşi la sapă de lemn pământul. Astfel, peste un timp băștinașii se pot pomeni în rolul de argați la câţiva oligarhi străini.

Buba aceasta s-a copt mai mulţi ani. Intuind pericolul intenţiei unor persoane cointeresate ajunse în vâful puterii de la Chişinău, mai multe personalităţi, experţi în domeniu, inclusiv Dumitru Braşoveanu, agronom şi jurist de profesie, fost judecător la Curtea Supremă de Justiţie, deputat în primul Parlament al R.Moldova, a atenţionat guvernanţii de la 2010 încoace că un atare pas ar fi o catastrofă pentru Republica Moldova. La un moment dat guvernanții parcă se ogoise. Dar în 2014 ministrul Economiei de atunci, actualul preşedinte al Legislativului Andrian Candu, într-un interviu pentru “RIA NOVOSTI” promitea că “va găsi o soluție ce ar permite vânzarea terenurilor agricole străinilor” (interviul îl puteți citi aici). Iată ce declara în 2014 Andrian Candu:

Şi în 2017 “soluţia“ a fost găsită, fără ca guvernarea să consulte această chestiune cu cetăţenii, societatea civilă. Consider că populaţia trebuie să cunoască ce se ascunde după “soluţia” actualei guvernări şi s-o aprecieze în modul respectiv. Or, Legea respectivă mai poate fi modificată.

Iată principalele îngrijorări manifestate în legătură cu vânzarea terenurilor agricole către cetățenii străini.

  1. Dat fiind faptul că legea nu prevede plafonul maxim al suprafeţei de teren ce se poate afla în proprietatea unei persoane, azi, la mod teoretic,orice cetăţean sau persoană juridică din Republica Moldova poate procura toate terenurile cu destinaţie agricolă din țară.Acest fenomen poate avea consecinţe grave pentru viitorul Republicii Moldova şi al cetăţenilor ei. Va lipsi cu desăvârşire pătura medie de proprietari de pământ din localităţile rurale, care ar putea asigura stabilitatea economică şi socială a satelor. Pauperizarea populaţiei de la sate ar deveni un proces inevitabil. În acelaşi timp, în goană după efecte economice şi profituri, latifundiarii nu vor asigura locuitorii satelor cu locuri de muncă, aceştia fiind puşi în situaţia de a emigra peste hotare, pentru a-şi găsi surse de existenţă. În consecinţă, depopularea localităţilor rurale, proces declanşat cu mai mulţi ani în urmă, va duce la dispariţia de pe harta Republicii Moldova a multor sate şi comune, adică a ţăranilor, care au constituit secole în şir talpa ţării.
  2. Un rol negativ în dezvoltarea socială, economică, demografică şi naţională a localităţilor rurale îl are prevederea legală ce atribuie dreptul persoanelor juridice de a deveni proprietari de terenuri agricole. Faptul dat, de asemenea, va contribui la dispariţia păturii medii de proprietari de la sate. Majoritatea ţărilor, inclusiv economic dezvoltate, au stabilit restricţii atât în privinţa suprafeţei maxime de teren agricol ce poate fi deţinută de o persoană (Germania – 500 ha, Ungaria – 300 ha, România – 200 ha), cât şi în privinţa dreptului persoanelor juridice de a deţine asemenea terenuri în proprietate. Cel mai frecvent persoanele juridice pot lua terenuri doar în arendă şi nu mai mult.
  3. Interpretarea şi aplicarea incorectă a legislaţiei privind vânzarea terenurilor destinate construcţiilor către investitorii străini este o lacună prin care orice doritor de peste hotare, fără a avea înregistrată o întreprindere în Republica Moldova, poate să procure în proprietate toate terenurile destinate construcţiilor, iar mai apoi şi să le doneze unui stat străin.
  4. Schimbarea nejustificată a destinaţiei terenurilor agricole scoate din circuitul agricol suprafeţe mari de teren, care devin obiect al tranzacţiilor speculative.
  5. Un factor negativ pentru dezvoltarea economică a satelor şi a ţării în ansamblu ar putea fi o eventuală deschidere a pieţei terenurilor agricole pentru persoanele fizice şi juridice străine. Un gigant economic din China, Rusia, ţările arabe etc. ar putea cumpăra, în termene reduse şi la preţuri derizorii, de la populaţia noastră sărăcită din sate suprafeţe întinse de pământ, ca mai apoi şi să le lucreze cu braţe de muncă din afară.Pentru nimeni nu este un secret existenţa în RM a cetăţenilor, care deţin zeci de mii de hectare de teren agricol, procurat la preţuri de nimic de la ţăranii moldoveni, gata să-l scoată la vânzare străinilor. Ei pot fi cei mai cointeresaţi promotori ai ideii de vânzare a terenurilor agricole străinilor, căci pentru aceşti proprietari pământul este doar o categorie pur economică, fără xemnificația de teritoriu ca noţiune politică.
  6. Persoanele plecate peste hotare nu vor mai avea la ce se întoarce acasă, fiind lipsite de spaţiul vital economic, cultural şi al identităţii lor naţionale. Va fi afectat genofondul poporului nostru.Consecinţele economice, sociale, demografice şi politice ale acestor fenomene pot fi mai mult decât grave, pentru că pun sub semnul întrebării existenţa a însăşi populaţiei băştinaşe pe acest pământ. Or, pământul în calitate de obiect al activităţii economice şi al dreptului de proprietate, este o categorie economică, iar în calitate de teritoriu devine deja o noţiune politică. Şi într-un caz, şi în altul pământul trebuie să servească menţinerii şi propăşirii populaţiei ţării respective, adică autohtone, dar nu intereselor altor ţări şi altor populaţii.

În contextul celor expuse, noi considerăm inoportună şi păguboasă examinarea oricărei propuneri de a deschide piaţa terenurilor agricole pentru cetăţenii străini. Considerăm că tergiversarea, din neştiinţă sau cu rea-voinţă a adoptării modificărilor la legislaţia ce reglementează relaţiile funciare, va avea consecinţe grave pentru R. Moldova. Din împroprietărirea cu teren agricol ţăranii nu se vor alege cu nimic, cum nu s-au ales cu nimic nici din privatizarea cu bonuri patrimoniale. Responsabilitatea în faţa istoriei şi generaţiilor viitoare pentru aceasta va reveni actualei conduceri a RM”, – conchide Elena Robu în editorialul său.

 

 

Navighează dupa cuvinte-cheie: , , , ,