Trump riscă o coalizare anti-SUA a UE, Chinei și Rusiei

08:02, 8 august 2018 | Externe | 463 vizualizări | Nu există niciun comentariu | Autor:

După tarifele impuse de Donald Trump oțelului și aluminiului produse în Europa, după replica tarifară a Bruxellesului, între SUA și UE s-a mai deschis un front, odată cu reinsitituirea sancțiunilor SUA împotriva companiilor străine care fac afaceri in Iran, așa-zisele sancțiuni secundare, care se adaugă celor impuse direct Iranului după retragerea SUA din acordul nuclear iranian negociat împreuna cu Rusia, China, Franța, Marea Britanie, Germania.

”Oricine face afaceri cu Iranul NU va face afaceri cu Statele Unite”, a declarat preşedintele printr-un mesaj pe Twitter. „Sancţiunile împotriva Iranului au intrat oficial în vigoare. Sunt cele mai dure sancţiuni impuse vreodată, iar în luna noiembrie vor creşte la alt nivel. Cer pace mondială, nimic mai puţin”, a scris preşedintele SUA.

Ce este mai greu pentru Iran și statele care fac comerț cu Tehernaul va urma. Sancțiunile americane mai dure, precum cele legate de exporturile de petrol, vor intra în vigoare în luna noiembrie.

Germania și Franța, dezbinate de tactica președintelui Trump de a ataca prin tarife importurile de automobile europene, proporție covârșitoare de proveniență germană, și-au regăsit solidaritatea în dosarul iranian, căci ambele state urmăresc proiecte energetice și industriale bănoase în Iran. Li s-a adăugat și aliatul tradițional al SUA în Europa, Marea Britanie. Miniștrii de Externe ai celor trei state, alături de șefa diplomației UE, italianca Federica Mogherini, au condamnat sancțiunile impuse de SUA.

UE: Sancțiunile SUA sunt ilegale

Pentru prima dată după mai bine de 20 de ani, UE a activat așa-numitele legi de blocaj (blocking status), pentru contracararea efectelor sancțiunilor SUA împotriva companiilor europene ce fac afaceri în Iran. Înalți oficiali europeni au declarat că sancțiunile impuse de SUA Iranului sunt „ilegale” și că UE își va proteja companiile din Iran împotriva acestor măsuri punitive. Legile de blocaj permit companiilor europene să nu se supuna sancțiunilor SUA, anulând orice decizie a justiției din SUA împotriva acestor companii. Aceste legi de blocaj nu obligă însă companiile europene ce fac afaceri în Iran să violeze sancțiunile americane – ele sunt legi care, în situații limita, permit companiilor să aleagă ce legislație vor viola, pe cea americană nou instituită de președintele Trump, sau pe cea iraniană, țara în care operează. Fiind vorba de o alegere a modului în care se desfășoară afacerile unor state și ale unor companii private, fermitatea replicii europene la sancțiunile SUA va depinde de unitatea politica, dar și de cea a intereselor de afaceri. Este motivul pentru care mulți analiști consideră că legile de blocaj ale UE sunt mai degrabă un mesaj politic de angajament față de acordul nuclear cu Teheranul, nu o strângere a rândurilor UE pentru o nouă dispută comercială cu SUA. Așa a fost cazul în 1996, când aceste legi de blocaj au fost fluturate ca mesaj politic în fața administrației Clinton, care impusese atunci sancțiuni impotriva Cubei castriste. În cele in urmă, SUA au cedat la acest  mesaj.

Alegere grea pentru companiile europene

Companiile europene ar risca prea mult dacă ar nesocoti sancțiunile SUA, pentru că li s-ar interzice să mai afaca afaceri cu Statele Unite. ”Ținta principală a sancțiunilor secundare nu este Iranul, ci instituțiile financiare care fac afaceri cu Iranul. Administrația Trump le cere acestor instituții să aleagă între sistemul financiar american și cel al Iranului”, spune Perry Carmack, analit la Carnegie Endowment for International Peace. ”Multe țări, probabil majoritatea, vor alege să se supună condițiilor lui Trump”, spune analistul. Un al doilea motiv pentru care companiile și băncile europene sunt vulnerabile este lipsa de vigoare a sistemului euro, vulnerabil la orice neînțelegere franco-germană (așa cum este cazul exporturilor auto în SUA), prea slab pentru a intra în conflict cu dolarul american și incapabil să ofere suficientă protecție companiilor europene din Iran.

Prin urmare, multe companii și bănci europene, chiar și banca UE, Banca Europeană de Investiții, au semnalat că se vor supune regimului american de sancțiuni. Compania franceză Total a anunțat încă din luna mai că va renunța la un proiect energetic de 5 miliarde de dolari din Iran. Constructorul Peugeot-Citroen își va restrânge afacerile in Iran, la fel și compania germană Siemens. Deutsche Bank a sugerat că își va inceta afacerile în Iran. Sitiuația Bancii Europene de Investiții este mai confuză, câtă vreme direcorul BEI a declarat în luna iulie că nu va mai putea continua finanțarea internațională în Iran, dar, acum, Comisia Europeană forțează banca să continue  activitatea.

Dilema relațiilor cu Beijingul

A doua mare provocare ridicată de sancțiunile impuse de SUA companiilor străine care fac afaceri in Iran ține de China, care a repetat că își va menține legăturile comerciale cu Iranul. În opinia analiștilor, marea întrebare este cum va justifica Donald Trump menținerea relațiilor comerciale cu China, dacă această țară va nesocoti sancțiunile americane împotriva Iranului. O altă întrebare este dacă, dimpotrivă, SUA vor alege escaladarea disputei comerciale cu China invocând tocmai aceasta nesupunere a Beijingului. Aceleași întrebări rămân valabile și în cazul Indiei și al Japoniei, state care au arătat că vor continua să importe petrol iranian, iar răspunsul la aceste întrebări va veni spre finalul anului, când actualele sancțiuni secundare ar urma să fie extinse și la domeniul cel mai sensibil – comerțul cu petrol iranian.

Presa americană: Trump are o strategie confuză

Presa americană privește critic sancțiunile impuse de Trump. După ieșirea din acordul nuclear cu Iranul, ”administrația nu a mai inițiat o strategie coerentă care să ne poata duce către ceva constructiv”, scrie The Washington Post. ”În trecut, aplicarea sancțiunilor internaționale a permis aducerea Iranului la masa negocierilor, pentru că SUA și aliații lor europeni, chinezi și ruși au fost cu toții de acord să aplice aceste sancțiuni”. După ce se vede din reacția Chinei, a Rusiei și chiar a aliaților tradiționali europeni, acum nu ne mai aflăm în această paradigmă. ”Decizia administrației Trump riscă să încurajeze Europa, Rusia și China să ocolească sistemul financiar american și să submineze sancțiunile economice”, scrie The New York Times.

Casa Albă: Nu uramărim schimbarea regimului

Unul dintre cei mai aprigi inamici ai Iranului din administrația SUA, consilierul prezidențial pentru Securitate, John Bolton, fost ambasador al SUA la ONU în timpul administrației George W. Bush, a declarat că SUA nu urmăresc o schimbare de regim la Teheran prin aceste sancțiuni. „Politica noastră nu îşi propune să provoace o schimbare de regim. Vrem să punem presiune asupra guvernului iranian pentru a îşi schimba comportamentul. Până la momentul actual, nu au arătat că ar fi determinaţi să facă acest lucru”, a declarat Bolton într-un interviu acordat postului Fox News. Poate fi însă crezut John Bolton?

Cu câteva ore înainte ca președintele Trump să instituie sancțiunile secundare împotriva Iranului, președintele iranian Hassan Rouhani a declarat că țara sa este ”deschisă negocierilor” și a cerut UE să intervină pentru a salva acordul nuclear semnat în 2015. ”Negocierile sub sancțiuni nu au sens. Ei impun sancțiuni copiilor iranieni, pacienților și națiunii”, a spus Rouhani. Alături de aur sau automobile, va fi supus sancțiunilor SUA și comerțul cu m,edicamente și alte produse de prima necesitate. Rouhani a concluzionat spunând că SUA vor duce un ”război psihologic împotriva Iranului”. „Suntem mereu în favoarea diplomaţiei şi discuţiilor (…) însă discuţiile necesită onestitat. (…) Vor să lanseze un război psihologic împotriva naţiunii iraniene”.

Momentul impunerii sancțiunilor americane poate duce cu gândul la încercarea schimbării regimului de la Tegeran prin presiune economică. Vara a început prost pentru teocrația iraniană. Deși beneficiase de ridicarea treptată a sancțiunilor după semnarea acordului nuclear din 2015, economia iraniană se clatină, iar modeda naționala, rialul, s-a depreciat masiv în raport cu dolarul. Așa au izbucnit proteste în inima comercială a țării, Marele Bazar din Teheran, acolo unde și-au exprimat nemultumirea afaceriștii iranieni, cei care au susținut tacit vreme de decenii regimul islamic.

Sursa: www.cotidianul.ro

Navighează dupa cuvinte-cheie: , , , ,