EuObserver: De ce Europa Centrală a devenit atât de eurosceptică?

14:07, 7 martie 2018 | Externe | 446 vizualizări | Nu există niciun comentariu | Autor:

Un punct de vedere eurolatru

Mulți oameni sunt uimiți de turnura eurosceptică, pe care a luat-o Europa Centrală. În definitiv, în ultimele două decenii regiunea a cunoscut o dezvoltare economică solidă. Banii de la Bruxelles au curs din abundență, ajutând la transformarea infrastructurii. Niciodată nu a fost Europa Centrală mai prosperă și mai influentă, în contrast izbitor cu tumultuosul său trecut. Așadar, de ce aceste resentimente? De ce unii consideră Bruxelles-ul „o nouă Moscovă”? Motivele sunt trei, scrie EuObserver, citat de Rador.

În primul rând, Europa Centrală este în mod deosebit vulnerabilă în fața populismului.
Europugilismul a devenit „sportul” preferat al oricărui populist de pe continent.

John F. Kennedy spunea odată că „un val înalt ridică toate ambarcațiunile”, el referindu-se la beneficiile pe care dezvoltarea economică le aduce bogaților și săracilor deopotrivă. Totuși, afirmația sa ar putea fi parafrazată cu ușurință pentru a descrie actualele curente din societățile occidentale: „spargerea unui val scufundă toate ambarcațiunile”.

Ieșirea din ultima criză economică a dus la o ascensiune a tendințelor populiste, naționaliste și izolaționiste în statele occidentale, care au acumulat de secole bogății și succese instituționale. Sistemele lor politice și sociale sunt greu de dezechilibrat.

Faptul că populismul și-a croit drum în Europa Centrală nu este deloc o surpriză. Dacă Franța sau Germania nu sunt imune la aşa ceva, de ce ar fi altfel Slovacia sau Republica Cehă?

Tinerele democrații

Să nu uităm că democrația și piața liberă au fost introduse în Europa Centrală abia cu vreo 25 de ani în urmă. Constituțiile sunt mai puțin „înrămate” în cultura lor politică. Exista o piedică mai slabă în fața unor lideri politici egoiști, care otrăvesc mințile oamenilor cu promisiuni goale sau iresponsabile și care sunt gata să atace dreptul la libera opinie sau independența justiției.

Clasa de mijloc, cu înclinația sa spre moderație, este mai puțin prezentă. Într-un final, statul protecției sociale tinde să aibă o capacitate mai mică de a redistribui veniturile în mod generos și de a le oferi niște șanse săracilor.

În al doilea rând, șocul tranziției de la comunism la democrație este mai mare decât crezuse cineva vreodată.

Societățile central-europene au primit lovituri serioase la mai multe niveluri: economic, politic, social și chiar cultural. În timp ce marile orașe se occidentalizau rapid, provincia a fost deseori uitată în eforturile de dezvoltare a economiilor și de adoptare a standardelor UE. Schengen le-a permis oamenilor să călătorească și să vadă prosperitatea altor țări din UE, ei întorcându-se ulterior amărâți la propria lor „rânduială” politică.

30 de ani pentru a prinde din urmă Germania

Realitatea economică obiectivă este mai dură decât ar dori să o recunoască mulți politicieni din Europa Centrală. Ca să ajungă la nivelul de prosperitate al Germaniei, polonezii și ungurii vor trebui să mai muncească încă vreo 30-40 de ani. Oamenii devin nerăbdători și așteaptă ca liderii să ofere căi mai scurte – un drum rapid spre „recuperarea demnității”. Prin demnitate, oamenii înțeleg libertatea de a alege alte modele și standarde apărute odată cu procesul europenizării.

Societățile europene occidentale sunt orientate spre ecologie, egalitarismul și pacifismul fiind rezultatul unor decenii întregi de dezvoltare armonioasă. Viața pe vremea comunismului era cum nu se poate mai diferită, iar orientările din prezent reflectă deseori realități din trecut. Mai mult, pentru cei din Est a fi eternul elev al occidentalilor implică un consum psihologic, mai ales dacă poziția ta față de, să zicem, pedeapsa cu moartea nu a evoluat de-a lungul deceniilor prospere într-un mediu democratic decât sub forma de „acquis comunitar”, o precondiție de aderare la UE.

În al treilea rând, exista îngrijorări reale legate de imparțialitate.

Companiile vând într-adevăr produse de mai proastă calitate în regiunile estice din UE. Serviciile digitale sunt mai puțin accesibile din, să zicem, Slovacia decât din Austria. Stereotipiile nedrepte despre săracii din Est persistă încă în fosta EU-15. Unele decizii la nivelul UE reflectă mai degrabă nevoile societăților postindustriale, postmoderne și dezvoltate din Vest decât pe cele din estul continentului.

Vocea Europei Centrale rămâne deseori neauzită, regiunea este inferior reprezentată în instituții precum Serviciul European pentru Acțiune Externă. Cele mai multe dintre sediile centrale din UE se află în Europa Occidentală.

Ce înseamnă toate astea pentru unitatea europeana? Se deschide oare o noua prăpastie între Est şi Vest?

Pe termen scurt, aceste turbulențe vor persista, provocând probabil noi ciocniri și noi nemulțumiri, mai ales legate de apropiatele negocieri bugetare sau de problemele Poloniei legate de statul de drept.

Pe termen lung, toți factorii artăți mai sus vor acționa în favoarea reconcilierii și a unei cooperări armonioase. Populiștii pierd deseori încrederea cetățenilor. Undele de șoc ale schimbărilor postcomuniste vor dispărea în timp ce noile generații se vor asemăna tot mai mult cu cele din Europa Occidentală. Și sunt destul de puțini politicieni (și cetățeni) care își dau seama că solidaritatea și corectitudinea acționează în ambele sensuri.

Imaginați-vă o casă în care vă mutați și unde totul este deja mobilat și considerat finalizat. Ocupi cele mai mici camere, iar gazdele vă oferă de mâncare niște resturi rămase la bucătărie (ei le numesc fonduri structurale) și se așteaptă să le fiți veșnic recunoscători.

Vreun nou locatar ar trebui să fie iertat dacă crede ca e mai bine „să-și pună un cort afară, chiar dacă plouă”. Nu îi apăr pe populiști, dar încerc să-mi imaginez cam ce-ar putea crede și simți societățile central-europene, ca să nu mai vorbim de cât de răbdători vor trebui să fie cetățenii proeuropeni ca să salveze proiectul european, potrivit analizei EuObserver, citat de Rador.

Februarie 2018,

Agenția Rador

Navighează dupa cuvinte-cheie: , ,