Ce stă în spatele intervenţiei Turciei contra kurzilor din Siria şi ce ar avea de pierdut SUA şi Rusia

16:51, 22 ianuarie 2018 | Externe | 1233 vizualizări | Nu există niciun comentariu | Autor:

Operaţiunea militară a armatei Turciei în regiunea oraşului Afrin din Siria, ce are drept ţintă poziţiile trupelor armate ale kurzilor, este reflectată cu multă prudenţă în presa internaţională, iar principalii jucători implicaţi în procesele din regiune (Siria, Turcia, Iranul, Rusia, SUA) evită să îşi expună poziţia tranşant faţă de ceea ce se întâmplă (poate cu excepţia Turciei), deoarece unii au doar de câştigat, în timp ce alţii sunt pe punctul de a suferi pierderi foarte mari.

Operaţiunea numită de Ankara „Ramura de măslin” este îndreptată contra „trupelor de frontieră” ale formaţiunilor armate ale kurzilor din cantonul Afrin din Siria. Turcia susţine că aceste trupe sunt susţinute militar de SUA, care încearcă să le transforme în forţe de control a unei importante porţiuni a frontierei turco-siriene. Ankara a subliniat că operaţiunea „Ramura de măslin” are drept ţintă „organizaţiile teroriste şi este începută cu respectarea unităţii teritoriale şi politice şi a suveranităţii Siriei şi va continua în baza acestor principii”, iar „după ce operaţiunea îşi va atinge cu succes ţintele stabilite, Turcia va pleca de acolo”.

Turcia acuză SUA că furnizează armament de ultimă generaţie kurzilor, iar asta ar putea să conducă la escaladarea conflictelor din regiune.

Pe de altă parte SUA au condamnat operaţiunea „Ramura de măslin”, însă au dat asigurări că nu oferă nici un fel de sprijin kurzilor. Mai mult, Washingtonul infirmă că ar fi pus la cale crearea de trupe de frontieră cu ajutorul kurzilor.

La finele anului 2017 Turcia şi SUA au ajuns la un acord privind încetarea livrării de armament grupărilor de insurgenţi din Siria. Însă la scurt timp în presa turcă au apărut informaţii precum că un nou lot de armament american ar fi livrat kurzilor. Ulterior Pentagonul a anunţat oficial că a încetat să ofere suport kurzilor, dar presa turcă a scris în repetate rânduri că Washingtonul nu este interesat să renunţe la oraşul Afrin, deoarece pierderea lui s-ar putea solda cu închiderea căii de furnizare a armamentului către Partidul Muncitoresc al Kurdistanului (formaţiune interzisă în Turcia).

Mai mulţi experţi afirmă că SUA au tot interesul să păstreze relaţii strânse cu organizaţiile kurzilor din Turcia şi Siria. Acestea, potrivit experţilor, rămân a fi unicii parteneri puternici ai SUA pe teatrul confruntărilor din Siria. Totodată, în cazul în care Washingtonul îi va abandona pe kurzi, imagina sa va avea de suferit în faţa aliaţilor săi din Orientul Mijlociu. Pe de altă parte Washingtonul riscă la ora actuală să îşi strice definitiv relaţia cu Ankara în cazul în care va încerca să obstrucţioneze operaţiunea „Ramura de măslin”.

În această situaţie Moscova şi Damascul practic nu se agită. Pe de o parte Moscovei şi Damascului le sunt convenabile tensiunile turco-americane, iar dacă operaţiunea militară contra kurzilor va avea succes, regimul lui Bashar al Assad va avea doar de câştigat, or trupele kurde nu sunt un aliat al Damascului în conflictul din Siria, ci reprezintă avangarda forţelor interne de opoziţie. Mai mult, pe fundalul înaintării trupelor turce, au început să înainteze şi forţele armate ale Siriei, care atacă poziţiile grupării rebele Jabhat al-Nusra din regiunea Idlib.

Navighează dupa cuvinte-cheie: , , , ,