SUNTEM, DOAMNE, PUȚINI… MAI PUȚINI! Etimologia unui șlagăr în devenire

12:47, 13 iunie 2016 | Cultura | 1011 vizualizări | Nu există niciun comentariu | Autor:
Adresa scurtă: http://flux.md/jHMqC

Am ascultat zilele acestea la un post de radio  (ce mult regret că nu știu ce post era!) o melodie dintr-acelea care te cuceresc din prima secundă. La o binecunoscută intersecție de străzi din Chișinău staționau câteva  zeci de taximetre în așteptarea clienților – toate cu portierele deschise vraiște. E de la sine înțeles că aparatele de bord erau date la maxim, așa că pietonii asistau, fără voia lor, la un mare spectacol muzical. Spre mulțumirea multora, la un moment dat o voce de femeie a anunțat că urmează o surpriză muzicală. Am reținut că ”surpriza” se numea ”Rugăciune basarabeană”.  M-am oprit lângă un taximetru, ca să pot auzi mai bine ”rugăciunea”. Apoi, instant, au mai venit câțiva pietoni, care au dorit și ei să asculte melodia.

– Cine cântă? a întrebat un bărbat între două vârste.

Am strâns din umeri. Nimeni nu știa cine cântă. Nu apucasem să auzim nici numele autorului melodiei, nici pe al interpretei, nici pe al textierului. Cântecul răsuna în premieră. Recunosc că n-am mai ascultat o asemenea melodie de foarte multă vreme. Nu știu ce mi-a plăcut mai mult  – versurile, melodia sau vocea interpretei -, dar piesa în ansamblul ei este  răvășitoare. Spre mulțumirea mea, după expirarea celor trei minute, cât a durat melodia, moderatoarea a avut inspirația să anunțe că am ascultat o piesă compusă de Dinu Mateevici, pe versuri de Nicolae Roșca. Interpreta era  Galina Gherman. I-am mulțumit în gând pentru această informație, și în clipa ceea m-am gândit că ar fi bine să-l cunosc pe compozitorul Dinu Mateevici. Și pe interpreta Galina Gherman. S-a întâmplat însă că l-am întâlnit pe autorul textului – scriitorul Nicolae Roșca.

– O poezie minunată! am anticipat eu. De când scrieți texte pentru cântece? l-am întrebat, după ce mi-a confirmat că ”Rugăciunea basarabeană” îi aparține.

– N-am scris niciodată, a răspuns Roșca. ” Rugăciunea basarabeană” e o poezie ca multe altele, pe care nu reușesc să le adun într-un volum. Nu m-am gândit că va fi pusă pe note. Mă bucur, însă, că un compozitor foarte talentat a avut inspirația să facă un cântec frumos din ea…

– Îl cunoașteți pe Dinu Mateevici? Ați mai colaborat cu dânsul?

– Nu. N-am colaborat. Nu îl cunosc. Nu știu cine e. Dar melodia asta m-a convins că este un talent autentic. Mi-a spus cineva că e strănepotul autorului ”Limbii noastre”…

Vezi și  Hotărâre ISTORICĂ a Bisericii Ortodoxe Române: Anul 2017 va fi dedicat APĂRĂTORILOR ortodoxiei din timpul prigoanei comuniste

– Dar cum a ajuns poezia dumneavoastră, pentru că asta mi-ați spus – ” Rugăciunea basarabeană” a fost și rămâne o poezie; cum a ajuns în mâinile unui compozitor, anume în ale unui urmaș al lui Mateevici?

– Povestea asta e un pic mai lungă. Și un pic mai întortocheată.

– Spuneți-o.

– I-a plăcut domnului Ioan Marcoci…

– Cine i-a plăcut? Mateevici?

– Nu. ”Rugăciunea” mea i-a plăcut.

– Dar… cine este acest domn… Ioan Marcoci? Critic literar?

– Mai rău! E un mare artist… Un reputat regizor de teatru. Domnia sa montează, la Naționalul din Bălți, un spectacol după piesa mea ”Deșteptați-l pe Ion”…

– Și? Poezia face parte din piesă?

– Nu. A nimerit întâmplător printre paginile piesei.  Acolo a descoperit-o domnul Marcoci, care a citit-o și i-a plăcut. Spre uimirea mea, și domnia sa a admis că poezia e parte a piesei. I-am explicat cum stau lucrurile și mi-a zis: ”Dacă nu e parte a piesei… va fi. Trebuie să fie!” Și mi-a sugerat să caut un compozitor bun. Apoi, din om în om, din gură în gură, am ajuns la Mateevici.

– Încep să înțeleg câte ceva…. Melodia va fi încorporată în piesă, întru ”deșteptarea lui Ion”?

– Nu e sigur. Între timp, domnul regizor s-a răzgândit. Fiindcă – ce am înțeles eu după câteva luni de colaborare cu oamenii de teatru, e că un regizor bun cântărește lucrurile de mai multe ori înainte să le facă. Iar un regizor foarte bun, cum este și domnul Marcoci, le cântărește de zeci de ori…

– Și ce s-a întâmplat după ce a cântărit de mai multe ori? Nu i-a plăcut melodia?

– Din contră! M-a rugat să i-o imprim pe un CD și să i-o aduc. Îi place să o asculte acolo, în intimitatea  scenei, înainte de repetiții. E un om cu școală teatrală temeinică. Nu se apucă de lucru dacă nu simte inspirația. Probabil, melodia asta îl ajută…

– Despre ce e spectacolul?

– Despre noi. Despre țara și despre poporul nostru… Într-o zi din primăvara anului 1812, la Hanul lui Manuc din București s-a dat o  petrecere cu ocazia încheierii unui mare și crâncen război. A venit turcul. A venit rusul. Era așteptat reprezentatul celeilalte părți beligerante – al Țării Moldovei. Iar el întârzia. Au întârziat atât de mult, încât turcul și rusul nu au mai dorit să-l aștepte și au făcut împărțeala între dânșii. ”Turcii au dat ce au avut de dat, rușii au luat ce au avut de luat…” spune replica din piesă.

Vezi și  Un adolescent si-a lasat ochelarii pe podea intr-un muzeu, iar vizitatorii au crezut ca este opera de arta

– Iar domnul Ion (așa se numește personajul în piesă) a venit cu mare întârziere… De ce?

– Domnul Ion era însoțit de cel mai bun prieten al său. Și fiindcă ambii erau moldoveni autentici, după un război atât de lung și de istovitor nu ar fi fost frumos dacă nu s-ar fi luat la bătaie între dânșii: vedeți dumneavoastră, ambii erau îndrăgostiți de aceiași domnișoară…

– Mi se pare firesc să se fi luat la bătaie într-un moment în care turcii și rușii împărțeau chiar țara lor… Și cine a învins – Ion sau prietenul lui?

– A învins dragostea. Adică, Ion. Care, după ce a ratat chiolhanul de la Manuc (pur și simplu i s-a închis ușa în nas), s-a întors acasă și s-a căsătorit ca marea lui iubire.

– Frumos! E o poveste cu final happy end…

– Dacă aici nu e finalul. Aici abia începe tragicul periplu al acestei tinere perechi…

– Pereche care simbolizează poporul Moldovei…

– În toiul nunții, exact înaintea ritualului ruptului colacilor, se produce cea mai tragică întâmplare din viața acestui cuplu: mirele, adică domnul Ion, îi  face miresei o emoțională declarație de dragoste. ”Iar dacă dragostea mea ți se pare puțină, o asigură el, îți dăruiesc și această frumoasă cetate de la gurile râului nostru… Cetatea Albă!”

– Nu văd nimic tragic. Din contră…

– E tragic ce urmează: mirele o anunță pe mireasă că este atât de obosit… încât nu mai poate sta pe picioare. Îi cere să îi permită să ațipească ”doar un pic”. Mireasa îi explică supărată cu nu se cade să doarmă în ziua nunții lui. Dar Ion n-o aude: urcă pe cuptor și adoarme…

– Mmm…

– Asta e! Deși a promis că va dormi doar ”un pic”,  nu s-a trezit nici peste o oră, nici peste un an, nici peste două sute de ani. Doarme și doarme…

– Înțeleg. Doarme și azi… Iar nunta a fost întreruptă la ritualul ruptului colacilor… Simptomatic. Înțeleg că spectacolul se sfârșește aici?

Vezi și  Simpozionul de Artă „Moldovan Art for Your Heart” la Bruxelles

– Exclus. În acest loc, abia începe.

– Bine. Dar… unde se înscrie ”Rugăciunea basarabeană”? În care loc?

– Nu am de unde să știu. Piesa este în totalitate în mâinile meșterului Marcoci. Dacă va considera el că melodia trebuie să răsune într-un loc anume, așa va fi. Dacă nu… În plus, mi-a sugerat că eu, în calitatea mea de autor al piesei, mi-am făcut datoria. De acum încolo el e suveran. Cred că așa este corect.

Așa cred și eu. Și mai cred că, oricare ar fi destinul acestei frumoase melodii vis-a-vis de piesa ”Deșteptați-l pe Ion”, ”Rugăciunea basarabeană” și-a dobândit propriul destin. A început să fie difuzată tot mai frecvent  și la tot  mai multe posturi de radio. Împătimiții de muzică și-au fixat-o în memorie și o solicită ori de câte ori doresc să o asculte. Acest fapt mă face să cred în steaua ei: va ajunge un șlagăr adevărat.

Veronica MICLEUȘEAN

Reproducem textul poeziei ”Rugăciune basarabeană”.

Nicolae ROȘCA

RUGĂCIUNE  BASARABEANĂ

Suntem, Doamne, puțini… mau puțini…
Și-am dat mult din ce-aveam de la Tine.
Dar străinii mai vin… tot mai vin
Să ne ia și din ce mai rămâne…

Ocrotește-ne, Doamne, destinul
Și repune în veșnica salbă
Cernăuții cei dragi și Hotinul,
Și moldava Cetate  Albă!

Nu lăsa, nu lăsa să dispară,
Căci mai suntem neam de eroi,
Jumătatea aceea de țară,
Jumătatea aceea de noi!

Suntem, Doamne, un neam răzvrătit
Și clădit dintr-o antică rocă
Ce cu mâinile Tale-ai zidit
La Tighina… Chilia… Soroca…

Nu lăsa ca pe-o floare de dumbet
Pe un câmp încă nestrâns
Jumătatea aceasta de zâmbet,
Jumătatea aceasta de plâns…

Nu lăsa, nu lăsa să se piardă
O speranță cu care trăim,
Iar trecutul de glorii să ardă –
Căci e tot ce avem și iubim…

Suntem, Doamne, mai triști printre flori,
Căci râvnesc din peisaj să ne șteargă
Cu trecut… cu prezent… viitor
Din Carpați până-n Marea cea Neagră…

Nu lăsa, nu lăsa umilința
Să excludă din paradis
Jumătatea mea de credință
Jumătatea noastră de vis.

Nu lăsa, nu lăsa să dispară,
Nici în veacul cel trist de apoi
Jumătatea aceasta de țară,
Jumătatea aceasta de noi!

Articole relevante

Iurie Roșca în dialog cu actorul român Dorel Vișan (video)
accesări 743
Dorel Vișan (n. 25 iunie 1937, Tăușeni, Cluj) este un actor, director și poet român. A interpretat peste 40 de roluri în teatru, în cea mai variată ga...
Guvernul român anunță înființarea unei noi filiale a Institutului Cult...
accesări 890
Institutul Cultural Român în Basarabia va avea o nouă filială, acesta urmând să funcționeze chiar în casa în care s-a născut Adrian Păunescu, informea...
(VIDEO) “Afacerea Est”, o nouă comedie moldovenească marca Igor Cobâle...
accesări 1141
Premiera noii comedii a regizorului și scenaristului Igor Cobâleanski "Afacerea Est" urmează să apară pe ecranele din România începând cu 17 octombrie...
Simpozionul de Artă „Moldovan Art for Your Heart” la Bruxelles
accesări 1479
Cu siguranţă sfârşitul anului 2014 poate fi considerat de bun augur pentru viaţa artistică din Republica Moldova. După expoziţiile personale „All for ...
Hotărâre ISTORICĂ a Bisericii Ortodoxe Române: Anul 2017 va fi dedicat...
accesări 2434
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a luat o hotărâre de importanță istorică. Astfel, în ședința de lucru al organismului care păstorește român...
Decizie EMBLEMATICĂ: Primul CETĂŢEAN de ONOARE al raionului Orhei – PA...
accesări 597
Scriitorul disident originar din părţile Orheiului, Paul Goma, este primul cetăţean de onoare al raionului Orhei. Până acum, Consiliul Raional (CR) Or...
Mitropolitul Bănulescu-Bodoni va fi canonizat
accesări 2314
Pentru prima dată în istoria Bisericii Ortodoxe din Moldova, au fost acceptați primii candidați spre canonizare: Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni...
Radu Gyr tradus în premieră în limba rusă
accesări 1691
În Federația Rusă, a ieșit la lumina zilei o primă traducere în limba rusă a versurilor poetului român Radu Gyr. Culegerea, care poartă titlul “Cântăr...
Postul de televiziune ”Moldova 2”, gata de lansare
accesări 1879
Compania publică IPNA ”Teleradio-Moldova” planifică să solicite acordul Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) de a lansa postul de televizi...

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *