15 ani de la moartea lui Horia Bernea, creatorul Muzeului Țăranului Român (VIDEO)

14:14, 8 decembrie 2017 | Cultura | 565 vizualizări | Un comentariu | Autor:

Horia Bernea s-a născut la 14 septembrie 1938, la București, fiind fiul etnologului Ernest Bernea.Între 1957 și 959 Bernea a urmat cursurile Facultății de Matematică și Fizică a Universității București, între anii 1959 și 1965 – Școala Tehnică de Arhitectură și între anii 1962-1965 Institutul Pedagogic (secția Desen).

A debutat ca pictor în 1965, iar de-atunci a avut numeroase expoziții personale în țară și în străinătate. În 1990 a fost numit director al reînființatului Muzeu al Țăranului Român de către primul ministru al Culturii al FSN, Andrei Pleșu.

„În muzeele de etnografie îmi lipsea frumusețea obiectului. Legăturile tainice ale lucrurilor, tainice ca și producerea lor. În muzeul etnografic, frumusețea obiectului este programatic neglijată, de parcă ar fi ceva rușinos. Mă îngrozește modul de expunere, obsesia pentru explicații, protecția excesivă. Ele sfârșesc prin a anula obiectul. Nu se mai vede! Și dacă se întâmplă ca frumusețea să transpară este pentru că obiectul a fost prea puternic. De ce unora obiectele le spun puțin, iar mie foarte mult? Nu-i numai o problemă de sensibilitate și de nivel intelectual. Cred că cel mai greu atârnă numărul de conexiuni care se produc în momentul receptării unei imagini. Am pus în centrul muzeului nostru «icoana» țăranului și în titlul său cuvântul «țăran». Sunt dominat de credința puternică în valorile artei țărănești, în valabilitatea ei și de respectul pentru acești oameni care n-au știut să se apere”, spunea Horia Bernea.

De altfel, satul românesc a fost marea pasiune a lui Horia Bernea.„Tatăl meu a fost chiar secretar al „Institutului Gusti”, a făcut parte din echipele monografice, din școala sociologică de la București… Au existat o admirație și un respect în familia noastră pentru civilizația noastră tradițională. Tatăl meu a scris în 1944 o carte, „Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român” (care i-a și dăunat), despre civilizația sătească, considerând-o singura adevărată și definitorie. În procesul care i-a fost intentat, acuzațiile priveau tocmai faptul că a pus accentul pe societatea țărănească”, afirma el într-un interviu acordat Cotidianului.

După o serie de expoziții temporare, abia în primăvara anului 1993, Muzeul a fost deschis cu o primă parte a expunerii permanente, pusă sub semnul generos al Crucii. A urmat deschiderea sălilor cu icoane în anul 1994, iar în anul 1996 inaugurarea etajului Muzeului, sub titlul semnificativ „Triumf”. În 1996, MȚR a primit premiul pentru cel mai bun muzeu european al anului, distincție rămasă unică pentru un muzeu din România și o premieră pentru un muzeu din Est.

Despre pictura sa, Horia Bernea afirma:

„Și am simțit nevoia să mă mărturisesc prin credință, turle, prin cruce, prin prapor, prin iconostase, subiecte aproape netratate în pictură, tocmai din dorința de a manifesta în chip direct ortodoxia”.

Horia Bernea s-a stins pe 3 decembrie la Paris, după ce suferise o intervenție chirurgicală pe cord deschis. Este înmormântat la Biserica Mavrogheni, de lângă MȚR. Slujba înmormântării a fost oficiată de către Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, PF Teoctist, alături de un sobor de ierarhi și preoți.

O discuție între Horia Bernea și realizatoarea Eugenia Vodă, aici.

 

Sursa: activenews.ro

 

 

Navighează dupa cuvinte-cheie: