Umbra lui Trump deasupra NATO » FLUX on-line | Umbra lui Trump deasupra NATO

Umbra lui Trump deasupra NATO

10:47, 7 februarie 2018 | Opinii | 3066 vizualizări | Nu există niciun comentariu | Autor:

La un an după ce Trump s-a instalat ca preşedinte,  aliaţii europeni răsuflă uşuraţi, că alianţa  stă, încă, în picioare, dar conducerea Americii este  pusă la îndoială.

Când generalii şi diplomaţii se vor întâlni la  München în luna februarie, la  cea mai importantă conferinţă asupra securităţii Europei, preşedintele Donald Trump nu va fi  în sală. Dar, el va arunca o umbră prelungă asupra evenimentului, iar comentariile sale provocătoare despre NATO vor clătina încrederea celor prezenţi  în partenerii de peste Atlantic.

Se aşteaptă ca problema conducerii alianţei de către Washington să domine la München, la 16-18 februarie, Conferinţa asupra securităţii, în timp ce strategii europeni vor continua să evalueze mesajele contradictorii ce vin de la Casa Albă.

Originaul articolului publicat în Foreign Policy la data de 29 ianuarie 2018

Imediat după alegerea lui Trump, din noiembrie 2016, guvernele europene au adoptat un  scenariu de coşmar, temându-se că preşedintele cu sloganul „America Prima” va favoriza Rusia şi va abandona obiectivul nr. 1 al NATO,  apărarea comună. Şi abia acum, după un an de zile, cele mai negre temeri ale lor urmează să prindă viaţă.

Chiar dacă vorbele lui Trump au tulburat apele, alianţa stă, încă, în picioare. Sub suprafaţa apei, militarii americani şi adjuncţii lui Trump colaborează cu omologii lor europeni, atunci când vine vorba de stăvilirea Rusiei, afirmă oficiali europeni şi americani. În pofida retoricii, Administraţia Trump a făut paşi concreţi pentru a împinge alianţa înainte şi pentru a contracara Moscova, a aprobat vânzări de arme către Ucraina, ajutând-o să se confrunte cu separatiştii pro-ruşi, de asemenea a sporit numărul de tancuri trimise pe flancul estic al NATO. Pentru aliaţii din organizaţie, banii, echipamentele militare şi exerciţiile desfăşurate reprezintă toate asigurări, că lucrurile merg înainte. Dar o alianţă nu înseamnă numai arme şi bugetări, iar afirmaţiile preşedintelui au stârnit suspiciuni serioase, în sensul că Statele Unite se vor ţine de cuvânt în cazul unei crize, spun oficialităţi occidentale. „Colaborăm în continuare cu americanii. Dar, când vorbim la concret, apar probleme, apare o nesiguranţă”, spunea recent publicaţiei Foreign Policy un ofiţer european de rang înalt. Pentru aliaţii din Europa, afirma un fost consilier al vicepreşedintelui Joe Biden pentru probleme de Securitate „lucrurile nu stau chiar foarte rău, dar unii dintre ei nu sunt siguri încotro ne îndreptăm”.  E limpede, că europenii îşi pun acum speranţele în legăturile militare vechi de peste şase decenii şi îi privesc pe cei din echipa lui Trump ca pe nişte gardieni, apărători ai Alianţei. Iar acest mesaj a fost exprimat clar la 15 ianuarie, la Bruxelles, când oficialităţi germane l-au decorat pe generalul american  Joseph Dunford cu o înaltă distincţie a ţării lor, fără ca numele lui Trump să fie menţionat. Gestul a fost interpretat de diplomaţi în sensul că  legăturile militare tradiţionale ar putea să contrabalanseze fricţiunile politice actuale dintre Washington şi Europa.

Pe de altă parte, europenii s-au mai liniştit după ce Administraţia Trump a mărit fondurile pentru soldaţii, echipamentele din Europa de Est şi pentru manevrele comune cu partenerii din NATO. Ca parte din programul Iniţiativa de descurajare europeană, Pentagonul intenţionează să aloce 4,8 miliarde dolari în 2018, o sumă simţitor crescută faţă de anul anterior. Şi, în ciuda abţinerii lui Trump de a-l critica pe preşedintele rus Vladimir Putin, sau de a vorbi de amestecul Moscovei în alegerile prezidenţiale americane din 2016, Administraţia a închis consulatele ruseşti suspectate de spionaj, a înăsprit sancţiunile contra Rusiei şi a dat „lumină verde” pentru livrarea de armanent antitanc către Kiev, mişcare ce predecesorii săi nu o făcuseră, considerând-o prea riscantă  – astfel comenta toate acestea un diplomat european: „De fapt, este foarte clar, că angajamentele acestei Administraţii americane faţă de NATO, în anumite direcţii, au sporit”.

Premierul briatanic Theresa May, Președintele SUA Donald Trump și Secretarul General NATO Jeans Stoltenberg în cadrul summit-ului NATO din 25 mai 2017, Bruxelles.

Totuşi, nimeni nu poate securiza şi izola NATO de Trump. Pe vremea când a fost candidat prezidenţial, în repetate rânduri el a calificat alianţa drept „învechită” şi a refuzat să susţină fără rezerve art. 5 care afirmă apărarea reciprocă, şi a făcut aceste declaraţii abia la a doua călătorie a sa în Europa, în iulie trecut. Trump s-a agăţat cu îndârjire de eşecul majorităţii  statelor membre, de a cheltui 2% din buget pentru NATO, modul lui negustoresc de a privi lucrurile a accentuat suspiciunea, că preşedintele va susţine Alianţa, dacă va fi nevoie. „Am auzit tot mai des de la europeni la cel mai înalt nivel, că orice discuţie în cadrul NATO alunecă imediat la treaba cu 2%”, spunea recent Ivo Daalader, fost ambasador al SUA la NATO.

Sub administraţia lui Trump şi ca rezultat al acestei stări de lucruri, Statele Unite nu au putut, până în prezent,  să joace rolul lor obişnuit de lider la Cartierul General al NATO de la Bruxelles, afirmă foşti oficiali.  Pe lângă faptul că ar trebui să reînnoiască angajamentele asumate de administraţia anterioară, a lui Obama, ar fi necesar ca această Administraţie să genereze idei  şi dezbateri noi între membrii alianţei. „Leadershipul Americii este aproape inexistent. Motorul principal al politicilor  NATO  nu funcţionează”, spunea  Jim Townsend, fost înalt oficial al Pentagonului însărcinat cu NATO şi politici de apărare europene.  Tot el a adăugat, că atunci când vine vorba de a intensifica prezenţa în Europa şi de a crea elemente noi de logistică şi maritime, membrii NATO rămân în urmă la capitolele militari şi echipamente operaţionale şi a adăugat ironic că, la ora actuală „noi nu facem altceva, decât să descurajăm şi să respingem  perdelele de fum cu care ne camuflăm”.

Lipsa de entuziasm a lui Trump vizavi de Alianţă a furnizat muniţie pentru NATO scepticii de dincolo de Atlantic, care au început să ceară Europei să-şi ia apărarea în propriile mâini, fără să mai depindă exclusiv de Statele Unite. Iar îndoielile privind angajarea relă a SUA au alimentat, de asemenea,  ideea că europenii ar trebui să identifice căile pentru o mai bună acomodare cu Rusia.

Pe lângă poziţia sa faţă de NATO, Trump a stârnit şi alte suspiciuni în ce priveşte relaţia transatlantică, din pricina retoricii sale ostile antiUE şi a politicii sale comerciale protecţioniste .În prezent UE are propria sa agendă comercială globală – inclusiv una nouă cu Japonia – pe măsură ce Statele Unite par să fie gata să abandoneze rolul lor tradiţional de garant principal al sistemului de pieţe deschise.

În timp ce comandanţii militari americani urmăresc să repare raporturile transatlantice, Trump poate aduce Alianţei prejudicii durabile, poate să submineze încrederea edificată decenii la rândul, spun oficialităţi ale alianţei. „Relaţia transatlantică ar putea fi vătămată multă vreme de acum înainte. Pentru Europa, America este şi va rămâne ţara care l-a ales pe Donald Trump”, a afirmat Alexander Vershbow, fost secretar adjunct al NATO şi diplomat american.

de  Dan De Luce, Robbie Gramer, Emily Tamkin,

29 ianuarie 2018, Foreign Policy, SUA

 

Traducere de Radu  Toma

Sursa: flux.md

 

Navighează dupa cuvinte-cheie: , ,