Toate emisiile televizate au fost mereu un prilej de captare a atenţiei şi de legitimare a non-existenţei

15:14, 23 octombrie 2018 | Opinii | 536 vizualizări | Nu există niciun comentariu | Autor:

Istoria colonială globală se întinde ca râia de la Estul până în Vestul planetei şi viţăvercea, am mai zisără. Se reaşează state întregi, se reaşează culturi onorabile, se redesenează străzile şi parcările, piețele și piațetele, se trece pe partea cealaltă şi se inventează ţări de-a valma, cu ieşire la mare şi la soare.

Toate emisiile televizate au fost mereu un prilej de captare a atenţiei şi de legitimare a non-existenţei. Persoanele publice au umplut locurile respective fiind simpli actanţi ai unei scenete scrisă dinainte. De mai bine de treizeci de ani noi tot batem pasul pe loc şi nu putem ieşi din clişeele confortabile în care ne-am aşezat. O singură rafinare a dihotomiei şi a dihoniei dintre sectoarele bugetar şi privat – ce abordare plastică demnă de un caricaturist idiot de la o gazetă de perete din perioada stalinistă a fost aceea a unui om supraponderal cocoţat în spinarea unui manechin anorexic ! – începe să apară de câtva timp în media, şi anume decelarea afacerilor cu statul. Ceea ce este iarăşi o copilărie, căci absolut nimeni din România nu s-a îmbogăţit şi altfel decât făcând afaceri cu statul ! S-a moştenit vreo avere, ceva ? Şi alea trase pe nas, mai mult sau mai puţin corect, tot prin stat s-au răsfirat. Până în prezent o societate naturală nu a pornit încă în spaţiul nostru mioritic şi implicit nu e de găsit niciuna din formele impuse sau asumate pe nemestecate. Orice anonim încartiruit în vreun post cu privire către public îşi face ochii rotunzi, mistuie inteligenţă cu pâine şi sare şi sare, verb, din acvariul întunericului înşurubându-se direct în luminile rampei.

Mai existează şi dorinţa de facere de vedete, mai ales din neadecvare. Cum iaște cazul ăstei contabile de pionieri, Sălăslău sau Seneslean. După anul 1990, și mai abitir după 1996, a coborât o cireadă de specialiști în nimic portabil din tot felul de fătuci de-astea de pe la organizațiile de masă, casă și obștești sau din tot felul de jurisconsulți, cum era acest jeg numit Robocopea. Eram în casa unor cunoștințe de-ale nevestei și făcea eforturi de-a exista pe lângă noi o tanti de se trezise ambasadoare tot din activistă de pionieri. Prin cele externe mai ființau și alte infirmiere și surori medicale, de altminteri. Tot felul de coafeze și de șoferi au devenit disidenţi din greşeală. Cum se mai fac gloriile astea coclite ! Bref, țărăncuța pomenită mai sus, neștiind ce-i aia adecvare și neștiind când să tacă a îmbrăcat-o pe alta, altă țărăncuță, ca la iarmaroc sau ca la serbările lor pionierești din curtea școlii profesionale. Țopeală de provincie, că Sibiul nu va fi niciodată altceva decât un mic oraș de țară. Un fel de Palilula, filmul ăla mizerabilissim! A proposito, parcă Piaget spunea că definiția inteligenței este taman adaptarea, adecvarea.

Nu există nimic, nici oameni politici, căci nu sunt şcoli adevărate de aşa ceva, nici oameni de televiziune, căci iarăşi nu sunt şcoli de aşa ceva, nici cusătorese. Dacă şi Capatos predă undeva sau dacă şi Mândruţă sau chiar Beregleanu sunt prefesori, ne-am lămurit. Dacă toate manechinele de la Adesgo și de la cooperativa Higiena fac țoale!? Râdem de imbecilitatea cu solzi a clasei politice ( am zărit undeva un titlu, Giganţii politicii, după care venea verbul). Apariţia seară de seară demonetizează, nu-şi dau seama copchiii ăştia şi hermeneuţii de pripas prezenţi pe toate canalele ? Aş mai avea ceva de adăugat : încrâncenarea neplăcută şi orgoliul mascat par interesate, nu interesante ! Analiştii ăştia primesc ceva pentru evoluţiile lor silnice şi zilnice ? Sau şi le plătesc, cum se procedează la mari ziare din Occident ? Şi ce rost au ei, ce decriptează, sunt calificaţi pentru asta, ştiu a citi donele, cărţile, sub-cărţile politicii ? Știu măcar să bată birlicul, vorba lui Arghezi? Și mai ales cine-i îmbracă?

Autor: Nicolae Iliescu

Sursa: Adnotari

Navighează dupa cuvinte-cheie: , ,