Manifestul de la Chişinău: „Să realizăm Europa Maxima”

19:30, 6 iulie 2017 | Opinii | 3808 vizualizări | Nu există niciun comentariu | Autor:
Adresa scurtă: http://flux.md/DxkwT

Propuneri  geopolitice pentru o lume multipolară 

Noi, participanţii la conferinţa internaţională De la Atlantic la Pacific: pentru un destin comun al popoarelor Eurasiei, intelectuali din Moldova, România, Rusia, Grecia, Franţa, Italia, Serbia, Georgia şi Belgia, adoptăm prezentul Manifest:

  1. După declinul şi dispariţia blocului socialist din Europa de Est la sfârşitul secolului trecut, o nouă viziune geopolitică a Lumii Vechi, în special în relaţiile ei cu America, a devenit de o necesitate stringentă. Asta deoarece inerţia de gândire politică şi lipsa de imaginaţie istorică a actualelor elite occidentale ne-au condus spre concluzia simplistă precum că baza conceptuală a democraţiei liberale de tip occidental, a economiei de piaţă şi dominaţia strategică a Statelor Unite a devenit singura soluţie în faţa noilor provocări. Acest model, pretins universal, ar urma în mod imperios să devină unul valabil pentru întreaga umanitate.
  1. Această nouă viziune asupra lumii este impusă pretutindeni: o lume întreagă trebuie să urmeze paradigma euroatlantică. Un influent grup de reflecţie neo-conservator de la Washington n-a ezitat să utilizeze formula ce exprimă cel mai bine punctul lor de vedere: Imperiul global , unipolar, ce se desfăşoară în mod natural în cercuri concentrice. În centrul său se află ”Nordul bogat” şi sfera occidentalistă, care include teritoriile exterioare precum arhipelagul nipon, Coreea de Sud, Noua Zeelandă şi Australia. Restul lumii, alcătuit din zone ”subdezvoltate” sau ”în curs de dezvoltare” sunt privite ca o vastă periferie menită să evolueze în aceeaşi direcţie, doar că în urma unei întârzieri.
  1. Potrivit acestei viziuni unipolare, Europa este percepută ca o zonă-satelit a Americii de Nord şi un cap de pod continental al ariei anglo-saxone, îndreptat spre spaţiul eurasiatic. Deşi face parte integrantă din Nordul bogat, totuşi Europa nu poate pretinde să-şi asume vreun rol de leadership. În lumina unui astfel de proiect, Europa este percepută ca un instrument al istoriei conduse de America-Lume, şi nu ca un subiect autonom, ea apărând ca o entitate geopolitică privată de orice identitate specifică şi de orice suveranitate autentică. Cea mai mare parte a singularităţilor culturale, confesionale, etnoistorice, moştenirea sa greco-latină şi rădăcinele sale creştine sunt văzute ca fiind deja învechite. Se consideră că partea utilă a moştenirii sale istorice este deja integrată în acest proiect global. Tot restul este eliminat fără drept de apel ca ceva inutil. Europa este decretată drept neglijabilă sub aspect geopolitic, vidată de propria sa substanţă şi privată de orice independenţă reală.
  1. Criza economică a devenit cvazi-permanentă, aceasta fiind însoţită de politici de austeritate dezastruoase şi de planuri ineficiente, ce îşi găsesc în permanenţă justificarea în relaţia cu elitele economice, ceare manifestă un dispreţ din ce în ce mai puţin ascuns faţă de popoare şi faţă de expresia democratică a voinţei acestora. Soarta absurdă, rezervată Greciei şi concentrarea de arme şi de trupe occidentaliste la graniţele Rusiei sunt în egală măsură nişte simptome ale acestei anihilări a Europei şi ale minciunii reprezentate de mondializarea liberală, care promite pace şi prosperitate, dar care în ultima instanţă nu aduce decât război, sărăcie şi instabilitate.
  1. Menţionăm că democraţia şi piaţa liberă nu constituie decât un aspect printre multe altele al contribuţiei istorice europene. Marii europeni, savanţi, politicieni, gânditori şi artişti, au descoperit şi alte căi în materie de organizare politică şi socială. Identitatea Europei este mult mai largă şi mai profundă decât ne-o prezintă pretinşii gânditori anglo-saxoni, un amestec caricatural de ultraliberalism şi fetişism de piaţă.
  1. Europa de azi îşi are propriile sale interese strategice, ce diferă în mod substanţial de interesele talasocratice dominante, dar şi necesităţi extrem de diferite faţă de proiectul mondializării liberale. Astfel, Europa reală (care nu are nimic în comun cu sovietul de la Bruxelles) nu poate fi concepută dictând politicile sau opţiunile sale vecinilor ei din Sud şi din Est.
  1. Aceste consideraţii ne fac pe noi, intelectuali de pe continentul Eurasiatic, preocupaţi profund de destinul nostru colectiv, să ajungem la concluzia că avem o nevoie imperioasă, stringentă, de a construi şi a de milita în favoarea unei viziuni de alternativă asupra lumii în devenire. O lume în care locul, rolul şi misiunea Europei şi a civilizaţiei europene să fie mai bune, mai sigure, eliberate de tutela ideologică sufocantă, inerentă proiectului imperialist al Imperiului talasocratic.
  1. Singura alternativă viabilă în aceste circumstanţe poate fi definită în cadrul unei lumi multipolare. Multipolaritatea acordă dreptul şi libertatea tuturor ţărilor şi ariilor civilizaţionale ale planetei în ansamblu de a se organiza, de a se dezvolta şi de a construi viitorul lor în acord cu propria lor identitate culturală şi istorică. Aceast soclu al libertăţii opţiunilor evolutive şi a accesului la modernitate constituie singura bază fiabilă pentru stabilirea unor relaţii internaţionale juste şi echitabile. Progresul tehnic şi o deschidere crescândă între ţări trebuie să favorizeze dialogul şi prosperitatea între popoare şi naţiuni fără a leza identităţile respective. Diferenţele dintre marile culturi şi civilizaţii nu trebuie să conducă în mod necesar la un dezacord dintre acestea. Asta spre deosebire de retorica simplistă şi discutabilă a câtorva teoreticieni cu o viziune imperialistă precum Bernand Lewis şi Samuel Huntington. Dialogul pe mai multe voci va fi vectorul predilect pentru crearea unei noi ordini mondiale, întemeiate pe cooperare şi pe reconcilierea între culturi, religii şi naţiuni.
  1. În ceea ce priveşte Europa, noi propunem, în calitate de manifestare concretă a abordării multipolare, viziunea echilibrată şi deschisă a unei Europe Mai LargiEuropa Maxima în calitate de concept novator pentru viitoarea dezvoltare a civilizaţiei noastre în dimensiunile ei strategice, sociale, culturale, economice şi geopolitice.
  1. O Europa Maxima vizează spaţiul geopolitic determinat de limitele civilizaţiei europene. Acest model de frontiere ţine de un concept totalmente nou precum este ideea de Stat-civilizaţie. Natura revoluţionară a acestui proiect implică transformări progresive, spre deosebire de delimitările brutale, pe care le-au suferit popoarele supuse arbitrariului de către învingători în perioada când aceştia îşi partajau lumea. În consecinţă, această Europa Maxima, prin natura sa politică şi geopolitică, va fi deschisă interacţiunilor crescânde cu vecinii săi din Vest, din Est şi din Sud.
  1. Civilizaţia europeană are drept fundament istoric creştinismul ce îşi trage seva din grandioasa moştenire greco-latină. Anume creştinismului, în formele lui diverse, îi revine rolul de a garanta respectul şi toleranţa reciprocă, în spaţiul civilizaţional al Europa Maxima, seninătatea materială şi spirituală a diverselor confesiuni prezente de-a lungul istoriei pe continent.
  1. În contextul unei lumi multipolare, această Europa Maxima este în mod firesc înconjurată de alte teritorii mari, fiecare dintre aceştia întemeindu-şi omogenitatea şi unitatea pe afinităţi culturale între diverse naţiuni ce populează teritoriul său. Am putea prevedea, astfel, apariţia unei mari Americi de Nord, a unei mari Eurasii, a unei regiuni similare în Asia-Pacific, în Orientul Mijlociu şi cel Apropiat, iar într-un viitor mai îndepărtat, a unei mari Americi de Sud şi a unei mari Africi.
  1. Noi vedem această Europa Maxima ca pe o putere geopolitică suverană, deţinătoare a unei identităţi culturale afirmate, ce îşi cultivă propriile modele societale şi politice (întemeiate pe principiile vechii tradiţii democratice europene şi pe valorile morale ale creştinismului), cu propriile sale capacităţi de apărare (inclusiv nucleare), cu acces strategic la resurse energetice fosile şi la cele noi, precum şi la resursele minelare şi organice. Anume din această perspectivă facem apel către Statele europene, membre ale Alianţei Atlantice, coaliţie agresivă de esenţă anglo-saxonă şi non-europeană, de a se retrage din NATO. Asta înseamnă a părăsi pentru a intra (în vederea satisfacerii necesităţilor de securitate naţională şi internaţională), în alianţe bilaterale sau multilaterale cu Franţa şi Rusia, care sunt garanţii militari istorici ai independenţei europene. Cerem, de asemenea, ca Europa Maxima să-şi restabilească din plin dreptul său suveran de emisie monetară, ceea ce presupune ca toate Statele din regiunea noastră să se retragă din toate tratatele sau organizaţiile internaţionale ce le limitează suveranitatea în domeniul monetar.
  1. Prima ameninţare, căreia trebuie să-i facem faţă. este cea a uniformizării lumii, care implică legea nescrisă a unei creşterii nelimitate, a unei avidităţi dezlănţuite şi a crimei contra independenţei popoarelor ca mod de operare obişnuită a prădătorilor financiari. Este timpul să facem din nou un apel general la toate ţările nealiniate pentru o nouă Conferinţă de la Bandung, având drept obiectiv crearea unei lumi multipolare.
  1. La ora actuală întreprinderile private, precum şi instituţiile publice, se confruntă cu obligaţia de a se plia după norme coercitive, ale căror scop este de a submina suveranitatea naţională şi voinţa popoarelor. Noi trebuie să stabilim, să legiferăm şi să anunţăm pentru întreaga umanitate ansamblul de norme non-coercitive, ale căror concepţie se va baza doar pe principiul general de conformitate cu identitatea naţională, cu legea, cu tradiţiile şi cu alegerea colectivă a fiecărei naţiuni.
  1. Cu cât sistemul financiar şi cel a pieţilor globale sunt mai integrate, mai unificate, supunându-se aceloraşi reguli, cu atât viitoarea criză va fi una mai distructivă şi globală. Pentru a evita o distrugere masivă a bogăţiilor şi un colaps total al activităţii umane, metoda cea mai sigură este de a construi o organizaţie a pieţelor, a sistemelor de compensare, de reglementare şi a sistemelor de informaţii în afara finanţei mondiale anglo-saxone, a dolarului-zeu şi a reţelei bancare a marii finanţe, epicentrul căreia se află la Bâle, în sânul Băncii de Reglementări Internaţionale. Organizaţia tratatului de la Shanghai, precum şi alte organisme internaţionale de aceeaşi natură, sunt invitate să elaboreze baza unui veritabil sistem multipolar, eficient şi stabil, pentru activităţi de finanţare, comerţ, schimburi de bunuri, servicii şi active financiare.
  1. În concluzie, în scopul promovării proiectului Europa Maxima şi a conceptului unei multipolarităţi dinamice, facem apel către diverse forţe politice ale naţiunilor Europei occidentale şi orientale, precum şi către ruşi, către partenerii americani, asiatici şi alţii, cerându-le să acorde, dincolo de opţiunile lor politice şi de diferenţele culturale şi religioase, un sprijin activ pentru această iniţiativă. Facem apel la crearea unor Comitete pentru Europa Maxima, aceste comitete urmând să respingă de la bun început unipolaritatea, să recunoască pericolul crescând al imperialismului anglo-saxon, iar în cazul unor comitete extra-europene, să elaboreze concepte similare pentru fiecare dintre celelalte civilizaţii ce alcătuiesc Omenirea. Activând împreună şi afirmând cu tărie identităţile noastre specifice, vom ajunge să fondăm o lume mai echilibrată, mai dreaptă şi mai bună. O lume pacificată, în care orice cultură, credinţă, tradiţie ori creaţie îşi va găsi locul său legitim.
Vezi și  ”Pacea în Eurasia. Posibila contribuție a bisericilor ortodoxe”

27 mai 2017

Chișinău,

Republica Moldova

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *