Instabilitatea financiară ameninţă economia naţională

12:20, 2 martie 2018 | Opinii | 375 vizualizări | Nu există niciun comentariu | Autor:

Banca Naţională a Moldovei întrevede un potenţial risc de instabilitate financiară pentru economia naţională ca urmare a cererii slabe de credite din partea agenţilor economici şi a conjuncturii nefavorabile (ponderea creditelor neperformante majorându-se pe parcursul anului 2017 de la aproximativ 16,4 la sută în decembrie 2016 la 18,4 la sută în decembrie 2017).

Instituţiile financiare se vor orienta spre operaţiuni mai puţin riscante cum ar fi valorile mobilare de stat şi certificatele BNM, care vor duce în continuare la sporirea lichidităţilor în sistemul bancar.

“Pe parcursul ultimelor 12 luni, lichiditatea excesivă în sistemul bancar s-a majorat, în medie, cu 2,3 miliarde lei (+39,7 la sută), înregistrând valoarea medie de 8,1 miliarde lei în trimestrul IV 2017. La sfârşitul anului 2017, lichiditatea excesivă a atins deja valoarea de 8,9 miliarde lei. Pe parcursul anului, trendul de creştere al lichidităţii excesive a fost temporar întrerupt de deciziile adoptate în lunile martie şi aprilie 2017 de către Comitetul executiv al BNM, de majorarea normei rezervelor obligatorii din mijloace atrase în lei moldoveneşti şi în valută neconvertibilă cu 5,0 puncte procentuale, până la 40,0 la sută din baza de calcul. Totuşi, până la sfârşitul anului, trendul lichidităţii excesive a fost ascendent”, potrivit informaţiilor BNM.

Principala ramură a economiei, bântuită de incertitudine

Agricultura, care are cea mai mare contribuţie la formarea PIB-ului, este ameninţată de condiţiile climaterice nefavorabile, care pot da peste cap recolta fermierilor şi, respectiv, pot duce la majorarea preţurilor la produsele agricole. “Recolta din anul 2018 şi, respectiv, preţurile la produsele alimentare pe piaţa internă vor depinde, în cea mai mare măsură, de condiţiile agrometeorologice din anul curent. Această informaţie, însă, nu poate fi anticipată atribuind prognozei preţurilor la produsele alimentare în anul 2018 un grad înalt de incertitudine. O eventuală materializare a acestui risc poate atenua/amplifica dinamica preţurilor la produsele alimentare (incertitudine)”, se mai spune în informaţia BNM.

Conform experienţei din ultimii ani, preţurile la fructele şi legumele autohtone sunt, în mare măsură, afectate de condiţiile meteorologice adverse, cum ar fi îngheţuri, secetă, precipitaţii abundente, din cauza costurilor asociate recoltării, transportării, depozitării, dar şi comercializării acestora în pieţele din ţară. În cazul apariţiei unor precipitaţii şi îngheţuri mai pronunţate, acest fapt ar rezulta în creşterea peste prognoze a preţurilor la produsele alimentare în următoarele luni.

Anul 2017 a fost unul favorabil pentru toate categoriile de produse, cu excepţia celei de cartofi care a consemnat o diminuare a recoltei medii la hectar cu 3,8 la sută. Totodată, creşterea pronunţată a volumului producţiei de porumb (27,0 la sută), sfeclă de zahăr (24,9 la sută), floarea soarelui (18,1 la sută) şi a celei de struguri (9,9 la sută), producţia colectată, preponderent, în trimestrul IV 2017, sugerează că şi impactul sectorului agricol asupra creşterii PIB în trimestrul IV 2017 va fi unul pronunţat. În acelaşi timp, în anul 2017, în comparaţie cu anul 2016, poate fi remarcată o schimbare a preferinţelor agricultorilor privind însămânţarea terenurilor, aceştia au optat pentru produse cu o rentabilitate mai mare (rapiţa, sfecla de zahăr, floarea soarelui, porumbul, legumele) în detrimentul terenurilor însămânţate cu grâu (rentabilitate mai scăzută).

“Rapoartele de monitorizare susţinute de instituţiile UE atestă o îngrijorare sporită a partenerilor occidentali faţă de gradul înalt de corupţie. Lipsa de integritate în sectorul judecătoresc, în sectorul public şi în gestionarea activelor de stat reprezintă îngrijorări serioase faţă de Republica Moldova. Corupţia este cea mai mare provocare pentru Republica Moldova”, a precizat economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă.

Investiţiile, pe trend ascendent

Riscul de instabilitate financiară vizează şi industria ca urmare a reducerii creditării. În prezent, formarea brută de capital fix şi-a continuat dinamica pozitivă semnalată în perioadele precedente. Totuşi, rata anuală a acesteia în trimestrul III 2017, a constituit 5,5 la sută, fiind uşor inferioară celei din trimestrul II 2017. Dinamica respectivă a fost determinată de temperarea ratei anuale a investiţiilor în „construcţii” cu 2,2 puncte procentuale, până la nivelul de 4,7 la sută. Totodată, rata anuală a investiţiilor în „maşini şi utilaje” şi-a continuat tendinţa ascendentă, înregistrând 6,6 la sută. Similar perioadelor precedente, aportul din partea componentei variaţia stocurilor la dinamica PIB a continuat să fie unul pronunţat pozitiv. În acelaşi timp, potrivit datelor operative prezentate de BNS, în trimestrul III 2017, rata anuală de creştere a investiţiilor în active imobilizate corporale s-a poziţionat la nivelul de 2,4 la sută. Evoluţia pozitivă a acestora a fost susţinută, în cea mai mare parte, de investiţiile în maşini, utilaje, instalaţii de transmisie, dar şi de cele în construcţii inginereşti. În acelaşi timp, investiţiile în mijloace de transport, clădiri rezidenţia­le şi nerezidenţiale au fost inferioare celor din perioada similară a anului 2016.

Din perspectiva surselor de finanţare, evoluţia pozitivă a investiţiilor a fost susţinută, cu precădere, de mijloacele proprii ale investitorilor care au cunoscut o dinamică pozitivă după declinul din prima parte a anului. Totodată, un impact pozitiv, dar de o magnitudine mai redusă, a fost exercitată şi de investiţiile finanţate din bugetul de stat şi cel al unităţilor administrativ-teritoriale. Ritmul anual al acestora a consemnat însă o temperare, comparativ cu trimestrul precedent. În acelaşi timp, după evoluţia pronunţată din trimestrul II, investiţiile finanţate din mijloacele investitorilor străini au cunoscut o contractare semnificativă în trimestrul III 2017 comparativ cu perioada similară a anului 2016.

Economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă, susţine că o mare provocare pentru Republica Moldova rămâne, însă, atractivitatea redusă a ţării pentru investitorii străini. Republica Moldova are o performanţă de atragere a investiţii­lor străine directe (ISD) de aproape 10 ori mai mică decât România la ISD/per capita. Criza din 2008–2009 a afectat semnificativ chiar şi acest nivel scăzut de atragere a ISD. Astfel, ISD în Republica Moldova au scăzut de la 12% din PIB în 2008 la doar 2,5% din PIB în 2009. Apoi ele destul de lent au început să-şi revină în perioada următoare ajungând la 4,1% din PIB în 2015, însă fără o accelerare a progresului.

Comparativ cu ţările Parteneriatului Estic, Republica Moldova are printre cele mai slabe performanţe de atragere a ISD, calculat la numărul populaţiei. Reuşita Republicii Moldova este de două ori mai mică decât media celorlalte state ale Parteneriatului Estic, ţara noastră atrăgând doar 66 USD faţă de indicatorul mediu de 140 USD în grupul acestor ţări: 165 USD în Belarus, 365 USD în Georgia şi 419 USD în Azerbaidjan.

Cererea economiei pentru credite, în scădere

Ultimele date ale băncii centrale arată că cererea economiei pentru credite s-a redus în luna ianuarie în monedă naţională cu 1152,2 mil. lei (5,3 la sută), în timp ce cererile în valută (exprimate în MDL) au crescut cu 751,4 mil. lei sau cu 4,6 la sută. Evoluţia soldului cererilor faţă de economie în monedă naţională a fost influenţată de scăderea soldului cererilor faţă de sectorul societăţilor comerciale nefinanciare cu capital majoritar public, a soldului cererilor faţă de sectorul societăţilor comerciale nefinanciare cu capital majoritar privat şi a soldului cererilor faţă de alte sectoare rezidente (inclusiv persoane fizice) cu 35,6 mil. lei (4,1 la sută), cu 1045,0 mil. lei (8,9 la sută) şi, respectiv, cu 75,7 mil. lei (0,9 la sută). În acelaşi timp, soldul cererilor faţă de mediul financiar nebancar a crescut cu 4,1 mil. lei (0,6 la sută).

Totodată, majorarea soldului cererilor faţă de economie în valută (exprimate în MDL) a fost determinată de creşterea soldului cererilor faţă de sectorul societăţilor comerciale nefinanciare cu capital majoritar privat, a soldului cererilor faţă de mediul financiar nebancar şi a soldului cererilor faţă de alte sectoare rezidente (inclusiv persoane fizice) cu 636,8 mil. lei (4,3 la sută), cu 26,6 mil. lei (3,4 la sută) şi, respectiv, cu 111,7 mil. lei (33,1 la sută). În acelaşi timp, soldul cererilor faţă de sectorul societăţilor comerciale nefinanciare cu capital majoritar public a scăzut cu 23,7 mil. lei (4,8 la sută).

de Victor URSU

Navighează dupa cuvinte-cheie: , , ,