Igor Dodon, Preşedintele Moldovei: Pledez pentru un protecționism rațional și pentru păstrarea valorilor tradiționale

22:35, 15 februarie 2018 | Interviu | 7721 vizualizări | Un comentariu | Autor:

Interviu cu Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, oferit în exclusivitate pentru flux.md, realizat de Ghenadie Vaculovschi

FLUX: Domnule Preşedinte, a trecut mai mult de un an de la alegerile prezidenţiale, în care aţi repurtat o victorie zdrobitoare. V-aţi afirmat în acest răstimp ca un şef de stat adept al curentului suveranist. Acest curent capătă o amploare tot mai puternică în Europa occidentală, în condiţiile în care suveranitatea statelor este tot mai afectată. În opinia dumneavoastră, ce factori afectează suveranitatea ţării noastre?

Igor Dodon: Este o întrebare foarte complexă, sunt foarte multe elemente, atât interne, cât şi externe; şi dacă unele depind de noi, altele ţin de geopolitica regională şi mondială. Dar dacă e să vorbim despre suveranitate, aţi menţionat asta şi aveţi dreptate, eu sunt adeptul unor politici îndreptate spre păstrarea, pe de o parte, a valorilor naţionale, a tradiţiilor naţionale, ceea ce vine în contradicţie cu globalismul tot mai agresiv la nivel mondial. Pe de altă parte, sunt adeptul unui protecţionism economic în ceea ce ţine de piaţa internă. Cel puţin aceste două elemente de bază – valori naţionale, specificul nostru naţional, care ne caracterizează ca naţiune civică, ca stat şi cetăţeni – trebuie să facem tot posibilul să le păstrăm. Totodată, ne trebuie un protecţionism raţional pentru a avea posibilitatea să soluţionăm problemele noastre economice interne, cum ar fi crearea locurilor de muncă şi toate celelalte.

FLUX: Cum ar putea Republica Moldova, în contextul globalizării, să evite condiţia de colonie a marilor puteri?

Igor Dodon: Ţările mici sunt tot timpul în pericol. Cei mari tot încearcă să le ia sub ei. Asta s-a întâmplat de mai multe ori cu diferite ţări. Imediat ce conducerea ţărilor mici se lasă ademenită de unele favoruri, inclusiv economice, pe care le propun marile puteri geopolitice, acestea jertfesc cu întregul popor şi noi devenim ostaticii unei politici pro Vest sau pro Est. Este foarte dificil să menţii acest echilibru. Trebuie să spunem sincer că Republica Moldova, la diferite etape, nu a reuşit să menţină acest echilibru. În anii ‘90, în dorinţa de a merge mai mult spre Occident, am preluat foarte multe lucruri şi sfaturi din Occident şi am distrus tot ce a rămas de la Uniunea Sovietică, adică tot ce a rămas bun. Am în vedere infrastructura. În ultimul timp se vede din nou o dorinţă de a fi pe placul europenilor sau al americanilor. Este foarte periculos pentru noi. Republica Moldova poate supravieţui doar dacă va avea relaţii bune și cu Estul, şi cu Vestul. Este sau nu este posibil acest lucru, mai cu seamă în contextul globalismului? E dificil, dar eu consider că se poate. Evident, pentru a asigura un astfel de statut, în afară de dorinţa pe intern –avem nevoie în interior de o dorinţă politică a conducerii şi o voinţă a societăţii, iar aici avem o problemă – societatea este divizată – pro Vest şi pro Est. Dacă noi vom înţelege că trebuie să fim nu pro cineva, ci pro Moldova, acesta va fi primul pas. Al doilea pas important este un consens între forţele geopolitice. Pentru că atunci când a fost creată Elveţia ca stat neutru între imperii la acea dată destul de mari: Imperiul Francez, Imperiul German, Italia… Atunci marile imperii au decis că există acest teritoriu unde o parte dintre locuitori vorbesc limba franceză, o parte au o limbă mai aproape de italiană, o altă parte a populaţiei vorbeşte un dialect german. Dar forţele mari au decis că acest stat, numit în istoria „stat limitrof” în sensul bun al cuvântului, îl lăsăm să fie neutru între noi. Nu rupem din el. Păi, Republica Moldova are şanse să fie o a doua Elveţie, dacă în primul rând pe intern o să avem un consens social naţional în acest sens. Şi al doilea lucru, foarte important – marile puteri vor refuza la intenţia şi la încercarea să ne tragă spre ele. Nu trebuie Uniunea Europeană să ne tragă obligatoriu spre ea, Rusia nu trebuie să ne tragă spre ea, pentru că în acest caz aşa ţări cum este Moldova se rup în bucăţi. Asta s-a întâmplat în cazul Ucrainei. Marea greşeală a puterilor geopolitice a fost că se mergea pe abordarea „if, if” – sau cu noi, sau eşti împotriva noastră. Pentru aşa state ca Republica Moldova, Ucraina şi altele este inacceptabilă o astfel de abordare a partenerilor şi a jucătorilor geopolitici. Pentru că, în caz contrar, dacă presezi prea tare, ajungem la ceea la ce ajungem. Aţi văzut ce e în Ucraina. Aceleaşi riscuri sunt şi pentru Moldova. Eu consider şi despre asta am avut discuţii şi cu cei din Vest, dar şi cu cei din Est, cu domnul Putin de mai multe ori pe parcursul ultimului an, cu conducerea de la Bruxelles, cu doamna Mogherini şi cu alţii – mi se pare că această abordare este tot mai des înţeleasă de partenerii noştri externi”.

FLUX: Moldova îi poate determina pe marii jucători să ajungă la un asemenea consens? Bineînţeles, nu îi putem determina sută la sută, dar putem juca un anumit rol? Care ar fi acest rol?

Igor Dodon: Noi suntem obligaţi să face tot posibilul pentru a-i convinge. Vorbim despre câteva puteri mari: Federaţia Rusă, Uniunea Europeană şi rolul important al Germaniei în UE, Statele Unite ale Americii, care se află mai departe, dar au o mare influenţă aici, în special asupra a ceea ce se întâmplă în România, care în context regional este foarte important. Eu consider că scopul nostru strategic trebuie să fie ca Moldova să apară pe agenda acestor mari puteri ca un loc unde se poate ajunge la un compromis geopolitic regional. În opinia mea, necesitatea unui compromis regional este evidentă, şi va fi şi mai evidentă în timpul apropiat. Se vor finaliza alegerile în Federaţia Rusă şi eu sunt ferm convins că Federaţia Rusă şi Statele Unite vor căuta puncte comune în această regiune. Da, au o agendă comună în alte părţi ale lumii. Dar în această regiune vor avea nevoie de o agendă comună şi de o istorie de succes comună. Scopul meu pe parcursul acestui an a fost să explic acest lucru celor din Germania, din Federaţia Rusă, de la Bruxelles, din Statele Unite – să le spun că aici este punctul pe care îl puteți privi ca pe un succes pentru fiecare dintre voi. Puteţi încerca să veniţi aici cu o istorie de succes care o să vă aparţină tuturor, nu doar unuia; care poate fi pe viitor un model de soluţionare a altor probleme. Sincer să vă spun, sunt optimist că după  finalizarea tuturor proceselor electorale din acest an, la noi, în Rusia, în Statele Unite – alegerile intermediare în Congres. Sper că după finalizarea acestor procese anul 2019 va fi un an al compromisurilor, iar Moldova va fi pe agenda marilor puteri. În ultimul timp noi nu am fost pe agenda marilor puteri. Cel puţin nu pe prima pagină.

FLUX: Dumneavoastră sunteţi calificat drept politician pro-rus de către promotorii discursului pro-occidental. Pe de altă parte, am urmărit cu atenţie intervenţia dumneavoastră pe data de 15 decembrie 2017 la conferinţa internaţională dedicată alternativelor capitalismului financiar şi prin ceea ce aţi afirmat acolo de fapt v-aţi poziţionat în calitate de adept al conceptului privind Marea Europă „de la Lisabona la Vladivostok”, pe care unii autori îl mai numesc „axa Paris-Berlin-Moscova”. Ce rol poate juca Republica Moldova în acest concept, care ştim că este dinamitat de către alte forţe, care nu ţin neapărat de continentul Eurasiatic?

Igor Dodon: Moldova e o ţară mică, dar va juca un rol decisiv. Şi dacă vom fi înţelepţi, atunci noi am putea fi puntea, când se va merge de la Lisabona şi mai departe. Nu să nu ne observe nimeni, ci noi am putea fi un exemplu, un punct unde se vor înţelege marile puteri, aşa cum am spus anterior. Dacă nu vom avea această inteligenţă şi capacitate, atunci ţara va fi ruptă în bucăţi. Cei care încearcă să mă poziționeze ca politician pro-rus, sunt exact acei care nu doresc să găsim acest consens. Pentru că este mai simplu să spui că, uite, sunt pro-ruşi şi pro-europeni şi de a diviza în continuare societatea. Eu vă spun sincer şi conştientizez acest lucru din ce în ce mai mult. Recunosc, poate şi eu eram prea categoric în unele elemente, dar conştientizez din ce în ce mai mult că Moldova are nevoie de echilibru în politica sa externă. Şi dacă vom avea capacitatea, maturitatea politică şi inteligenţa să asigurăm asta aici, în interior, atunci rolul Moldovei va fi decisiv în crearea acestei axe (Paris-Berlin-Moscova, n.red.)”.

FLUX: Statele din grupul Visegrad promovează în ultima vreme o politică în ceea ce ţine de relaţia lor cu Bruxellesul, care încearcă, dimpotrivă, prin birocraţia sa, să submineze suveranitatea acestor ţări. Cel puţin aşa afirmă politicienii de acolo. Iată că le reuşeşte. Dumneavoastră, în calitate de şef de stat, nu consideraţi că ar fi cazul să intensificaţi dialogul cu conducătorii acestor ţări?

Igor Dodon: Sunt de acord, şi noi deja şi în anul precedent am avut unele contacte în acest sens. Eu am avut anul trecut întrevederi cu prim-ministrul Ungariei, cu domnul Victor Orban, o discuţie foarte bună şi am concluzionat că pe foarte multe subiecte din politica regională avem poziţii comune. M-a bucurat acest lucru. Dumnealui este membru al familiei partidelor de dreapta în Uniunea Europeană, eu sunt un politician de stânga, dar pe marea majoritate a subiectelor, cum ar fi migranţii, echilibrul în relaţiile cu Rusia şi Occidentul, am găsit puncte de tangenţă. În anul curent sunt optimist că voi avea o întrevedere cu preşedintele Cehiei. I-am transmis felicitări cu ocazia zilei de naştere. Aşteptăm să stabilim în timpul apropiat unde va avea loc întrevederea, la Chişinău sau în Cehia. Anul trecut am avut contacte cu conducerea Bulgariei. Doamna vicepreşedinte a Bulgariei a fost la Chişinău şi în acest an cred că voi avea o întâlnire cu preşedintele Bulgariei care, apropo, tot este socialist. Cu ceilalţi de asemenea vom intensifica contactele.

FLUX: Revenind la agenda internă, la protecţionismul economic şi la suveranitatea economică, vreau să vă pun o întrebare privind terenurile agricole. Ungaria, prin referendum, a consfinţit dreptul exclusiv al cetăţeanului ungar de a fi proprietar al terenurilor arabile. Poate că ar fi cazul ca şi Republica Moldova să procedeze la fel ca Ungaria?

Igor Dodon: În acest sens poziţia mea este la fel de categorică. Uitaţi-vă la ceea ce s-a întâmplat în România, în alte state, care au avut o abordare foarte liberală în acest sens: practic, terenurile agricole sunt în mare parte proprietatea cetăţenilor străini sau a corporaţiilor străine, care nu au tot timpul interesul să dezvolte agricultura. În unele cazuri le este mai simplu să ruineze agricultura, pentru a intra cu produsele lor, pe care le produc în alte ţări. Şi aceasta este o tragedie pentru ţară, pentru stat, pentru că terenurile sunt în mâinile străinilor, agricultura e ruinată, rămâi fără forţă de muncă şi cu piaţa internă inundată de produse agricole din alte ţări. Citeam recent o analiză din România, despre miliardele de euro pe care românii le plătesc pentru produsele agro-alimentare de import, ceea ce anterior produceau. Uitaţi-vă ce s-a întâmplat în Bulgaria: cel puţin jumătate din producţia autohtonă, după ce a devenit membră a UE şi a liberalizat totul, practic a falimentat. Astfel, în acest sens, Ungaria este un exemplu viu, un exemplu bun. Evident, în Republica Moldova acest lucru trebuie restricţionat. Pentru că la moment, prin diferite instrumente, se ajunge la aceea că, totuşi, cetăţenii străini intră în posesia terenurilor agricole. Asta este foarte periculos.

FLUX: Dumneavoastră v-aţi întâlnit recent cu preşedintele Organizaţiei Internaţionale pentru Familie, americanul Brian Brown. Aţi decis de comun acord să organizaţi în luna septembrie a acestui an Congresul Mondial al Familiilor la Chişinău. Ce v-a determinat să lansaţi această iniţiativă şi mai vreau să vă întreb dacă sunteţi adeptul convingerii că la ora actuală familia este ţinta unor atacuri fără precedent în istorie?

Igor Dodon: Când un stat este puternic? De aici încep, de regulă, răspunsul la această întrebare. Sunt foarte multe răspunsuri filosofice şi retorice. Unii spun că statul este puternic atunci când are armată puternică. Dar sunt state puternice care nu au armată sau nu au o armată prea mare şi nici nu sunt puteri nucleare. Statul este puternic atunci când are în primul rând o istorie, o naţiune consolidată, o societate care ţine la valorile sale. Acel stat este puternic. Acel stat poate fi distrus cu greu din afară. În Republica Moldova peste 98 la sută sunt creştin-ortodocşi. În Republica Moldova este tradiţional, normal, să existe relaţii familiale bune. La noi se spunea tot timpul că familia este celula de bază a societăţii. Şi uitaţi-vă ce se întâmplă. Oponenţii noştri – ai statalităţii – în ce lovesc cel mai des în ultimii ani? Ei lovesc în istorie, în religie şi în tradiţiile noastre, în familia noastră. Vin cu istoria altor state, vin cu încercarea denigrării Bisericii în Moldova, vin cu înregistrarea minorităţilor sexuale. În opinia mea, dacă o să permitem asta, va fi distrusă statalitatea, pilonii pe care se sprijină statul nostru. anume din aceste considerente, pe parcursul ultimilor ani, am fost categoric împotriva încercărilor de a bate în aceste valori. Am ieşit cu mai multe iniţiative, cu acţiuni de protejare a acestor valori. În acest an, când am avut posibilitatea să conving partenerii noştri externi să organizăm la Chişinău Congresul Mondial al Familiei, am profitat de această ocazie. Acum doi ani, în 2016, am fost la Tbilisi, unde a avut loc un astfel de eveniment. Anul trecut a avut loc la Budapesta. Mi-a reuşit să îi aducem aici, să-l convingem pe Brian Brown. Şi în mod sigur în septembrie vor fi aici reprezentanţi din zeci de ţări, nu doar din ţările creştin-ortodoxe, ci şi catolice, care sunt pentru aceleaşi valori. Eu cred că este un succes enorm pentru noi.

Evident, vom organiza mai multe evenimente şi până în septembrie. În mai în mod obligatoriu trebuie să facem un festival al familiei în Piaţa Marii Adunări Naţionale şi noi îl vom organiza. Sub patronajul Preşedintelui Republicii Moldova va avea loc un astfel de eveniment. Noi planificăm şi unele evenimente în afara ţării. Domnul Brian Brown m-a invitat în Statele Unite pentru a organiza câteva mese rotunde în contextul respectiv şi eu voi profita de această ocazie, voi da curs invitației şi voi merge.

Noi, cei din Republica Moldova, trebuie să înţelegem că suntem puternici fără armată prea puternică, dar prin tradiţiile noastre, prin cultura noastră, prin familiile noastre. Şi acest lucru trebuie apărat.

FLUX: Vă poziţionaţi drept un apărător al Ortodoxiei. Nu credeţi că asta vă poate aduce prejudicii de imagine? Or, în societatea noastră sunt la modă atacurile permanente împotriva Bisericii şi atacurile anticlericale.

Igor Dodon: Noi trebuie să ne conducem de ceea ce simţim şi de ceea în ce credem. Dar să nu ne conducem de campaniile mediatice şi de PR, făcute de oponenţii noştri care încearcă să ne impună agenda lor şi să inducă în eroare societatea. Tot ceea ce spuneţi că este la modă, acestea sunt campanii finanţate, campanii artificiale ce au ca scop ca o parte a societăţii să creadă aşa. Evident, lucrul acesta este foarte periculos. Dar eu nu am de gând să cedez pentru că cineva, la televizor, spune că e mai frumos aşa sau pentru că cineva din tineret, cu regret, se lasă pradă unor astfel de speculaţii. Eu sunt ferm convins că majoritatea cetăţenilor susţin această poziţie şi voi fi alături de ei.

FLUX: Concepţia despre Europa Mare, precum şi convingerile dumneavoastră îndreptate spre păstrarea valorilor tradiţionale, vor putea fi promovate, oare, mai accentuat după alegerile parlamentare ce urmează să aibă loc în curând în Republica Moldova? Există şansa să fie formată o majoritate parlamentară favorabilă unei astfel de agende?

Igor Dodon: Depinde foarte mul şi de noi, în primul rând, dar şi de contextul geopolitic. Dacă marile puteri, în agenda lor comună, care în mod sigur va fi către sfârşitul acestui an, vor conveni să nu tragă Moldova într-o parte sau în alta, să rămână stat neutru, prietenos atât cu noi, cât şi cu voi, atunci va fi mai simplu. Pentru că în mare parte ceea ce se va întâmpla în anul următor depinde şi de agenda geopolitică a marilor jucători în această regiune. Eu nu am de gând să cedez. Evident, nu este simplu. Atacurile sunt foarte mari. Şi vedeţi aceste campanii informaţionale împotriva mea – din partea Occidentului, care bat şi bat. Cei din spatele acestor campanii văd un pericol în acest sens: când vine o persoană care este antiglobalist. Eu am spus asta deschis şi anul trecut la un forum economic la Sankt Petersburg. Eu sunt pentru protejarea valorilor noastre şi pentru ca noi să ne axăm tot timpul pe interesul nostru naţional. Nu Washingtonul, Bruxelles-ul sau Moscova trebuie să ne dicteze agenda noastră. Noi trebuie să ne bazăm pe interesul nostru naţional în tot ce facem. Dacă pentru Republica Moldova este convenabil să aibă regim fără vize cu Europa pentru cetăţenii noştri, atunci trebuie să avem. Ne este convenabilă piaţa eurasiatică şi avem statut de observator, există un memorandum, atunci trebuie să-l semnăm. Trebuie să avem tot timpul agenda noastră, pe care să nu ne-o dicteze cineva din afară, să nu ni se spună că „pentru voi ar fi bine asta”. Cu regret, în ultimii ani aşa a şi fost în Republica Moldova. Agenda ne era impusă din afara ţării, iar guvernanţii nu au avut capacitatea să-şi spună poziţia. Pentru că pe de o part se temeau, erau șantajați deoarece aveau activele în Occident, pe de altă parte nu aveau capacitate, tărie, verticalitate. Şi dacă le spunea ceva Fondul Monetar Internaţional: „faceţi aşa, majoraţi vârsta de pensionare”, ei făceau asta. „Deschideţi piaţa pentru produsele agro-alimentare din Europa” – noi acum importăm carne din Europa, importăm din Ucraina aproape toate produsele lactate… Unde ajungem cu asemenea abordări? De aceea, răspunzând la întrebare, eu consider că lucrul acest acesta este real. Depinde foarte mult de noi. Eu nu am de gând să cedez, dar depinde şi de conjunctura geopolitică de la finele acestui an şi în special de la începutul anului următor.

FLUX: Acest interviu va fi publicat pe portalul FLUX.MD în patru limbi concomitent, urmând să fie preluat de către partenerii noştri media din Europa occidentală şi din Rusia. Ce mesaj doriţi să adresaţi cu această ocazie cititorilor noştri din străinătate?

Igor Dodon: În primul rând, vreau să-i invit să vină în Republica Moldova. În pofida bătăliilor geopolitice din regiune, Republica Moldova este o ţară foarte frumoasă. Eu vreau să le mulţumesc pentru susţinere. În ultimul timp primesc foarte multe mesaje, inclusiv pe reţelele de socializare, care mă încurajează. Oamenii vin cu mesaje: „Domnule Dodon, vedem că dumneavoastră luptaţi şi noi suntem de acord cu poziţia dumneavoastră, chiar dacă suntem din Marea Britanie, din Germania, din Franţa, din Statele Unite. Noi considerăm că dumneavoastră aveţi dreptate atunci când vorbiţi despre păstrarea familiei, a valorilor tradiţionale, a religiei, când vorbiţi despre protecţionism economic”.

Eu vreau să le mulţumesc pentru aceste mesaje şi vreau să vă spun că noi nu vom ceda. Poziţia pe care am expus-o, pe care astăzi am discutat-o, este susţinută de marea majoritate a cetăţenilor Republicii Moldova. Atunci când vorbim despre neutralitate fără NATO, în Moldova pentru aceasta sunt peste 65-70 de procente din populaţie. Atunci când vorbim despre credinţa noastră ortodoxă, în Moldova sunt peste 90 la sută. Când vorbim despre păstrarea valorilor familiale tradiţionale, în Moldova sunt pentru asta peste 90 la sută. De aceea, în Republica Moldova, în pofida tuturor presiunilor şi a încercării de a ne fi impuse unele standarde şi valori care nu ne reprezintă, noi suntem o ţară deschisă pentru toţi, dar foarte patriotică. Şi vă invit să veniţi la noi să ne vedeţi.

FLUX: Domnule Preşedinte, Vă mulţumesc mult pentru acest interviu.