Despre şansele Republicii Moldova de a deveni stat prosper şi despre posibilităţile de a face business în ţara noastră

20:20, 19 ianuarie 2016 | Interviu | 1516 vizualizări | Un comentariu | Autor:
Adresa scurtă: http://flux.md/Mpth0

Interviu cu omul de afaceri, Tudor Coşleţ

FLUX: Unii susţin că Republica Moldova nu are resurse interne pentru a se afirma ca stat independent şi suveran şi pentru a supravieţui! Se vorbeşte că ţara noastră nu poate să se afirme din cauza lipsei unei perspective economice sigure. Dumneavoastră faceţi afaceri în Republica Moldova de peste 20 de ani. Cum comentaţi acest punct de vedere din perspectiva experienţei dumneavoastră?

Tudor Coşleţ: Promotorii acestui punct de vedere au dreptate doar parţial. Trebuie să înţelegem măcar acum, că resursa cea mai importantă a oricărei ţări sunt oamenii, adunaţi în jurul unui proiect naţional, care răspunde la toate întrebările vitale ale ţării. Dar ce am făcut noi cu oamenii ţării noastră? Circa un milion au fost determinaţi să părăsească patria. Avem circa un milion de cetăţeni moldoveni deportaţi economic. Altfel nu pot numi emigraţia de nevoie a concetăţenilor noştri. Această deportare nu a fost făcută de vre-un regim străin, ci chiar de guvernările noastre, care, din păcate, s-au dovedit a fi incapabile şi iresponsabile.

Dacă doriţi să vă dau un răspuns corect la întrebarea, cum putem face din Moldova o ţară prosperă, atunci vă voi spune că soluţia este doar una: să creăm condiţii care să-i atragă acasă pe cetăţenii noştri plecaţi la munci în alte ţări. Dacă va fi făcut acest lucru, vom putea spune că am găsit modalitatea de a face din Republica Moldova o ţară confortabilă pentru propriii săi cetăţeni şi o ţară cu perspectivă.

FLUX: Dar dumneavoastră credeţi că moldovenii plecaţi de mult timp mai au dorinţa să revină acasă?

Tudor Coşleţ: Sunt în afaceri din anii 90. Am o experienţă de peste 20 de ani de organizare şi conducere a unor colective mari de angajaţi. Nu voi exagera dacă vă voi spune că am o comunicare mult mai bună cu reprezentanţii tuturor categoriilor de oameni din ţara noastră, decât cei de la putere. Practic toate familiile de moldoveni au pe cineva plecat peste hotare. Din ceea ce povestesc oamenii putem afla trei lucruri. Întâi, că nimeni nu pleacă din plăcere, ci numai de nevoie şi de frică să nu-şi crească copiii în sărăcie. În al doilea rând, acolo, în Germania, Italia, Franţa, Rusia, oamenii noştri nu-şi prea trăiesc viaţa, ci muncesc şi îşi neglijează sănătatea, încercând să adune un ban grămadă. Viaţa acolo nu este o plăcere, mai ales că cei mai mulţi sunt plecaţi fără familii şi dorul după cei de acasă îi apasă în permanenţă. În al treilea rând, peste 90 la sută ar reveni chiar azi în Moldova, dacă ar avea o perspectivă de a munci acasă pentru a-şi întreţine familia.

Vezi și  Iurie Roșca în dialog cu Marius Văcărelu, specialist în geopolitică

FLUX: Atunci ce se poate face? Ce se cere de la conducerea ţării? Ce aţi face dumneavoastră dacă aţi fi la guvernare?

Tudor Coşleţ: O formulă magică, care ar oferi un răspuns exhaustiv la întrebarea dumneavoastră, nu există. O ţară poate fi prosperă chiar şi atunci când dispune de puţine resurse, dar, atenţie – este guvernată cu multă grijă, competenţă şi responsabilitate. Grija şi responsabilitatea în actul de guvernare cuprind şi combaterea corupţiei, precum şi o legislaţie şi o justiţie care asigură o atmosferă prielnică relaţiilor corecte şi respectuoase între oameni, respectul pentru valorile naţionale şi condiţii echitabile pentru dezvoltarea afacerilor, de la cele mai mici până la cele foarte mari. Nouă ne lipseşte sentimentul de încredere în autorităţi şi în structuri. De asemenea, ne lipseşte previzibilitatea. Există afaceri care nu sunt afectate grav de starea de lucruri de la noi, dar acestea sunt prea puţine.

Principala sarcină a guvernării, dacă e să vorbim despre economie, în opinia mea, trebuie să fie dezvoltarea industriei în regiuni în baza unor tehnologii dintre cele mai performante şi implicarea diplomaţiei ţării în obţinerea accesului pe cele mai diverse pieţe externe. O asemenea evoluţie nu poate avea loc în mod haotic. E nevoie de coordonarea proceselor de către guvernare. Dar în acest context trebuie să fie integrată şi sfera serviciilor, şi agricultura…

Vezi și  Europa împotriva Uniunii Europene

Vreau să mai subliniez că dacă guvernarea o să se ocupe doar de economie, nu o să reuşească nimic. Economie e doar o parte dintr-un proces amplu, care înseamnă dezvoltarea unei ţări. Trebuie să înţelegem că fără cultură şi credinţă, fără o politică socială înţeleaptă, fără un sistem de educaţie bun, nu vom avea parte de prosperitate.

FLUX: Ce puteţi să spuneţi despre sectorul financiar-bancar din ţara noastră ?

Tudor Coşleţ: Aici este nevoie de schimbări şi îmbunătăţiri radicale. Sunt foarte multe idei bune, care pot fi transformate în afaceri prospere. Dar din cauza felului cum funcţionează la noi sistemul de creditare afacerile interesante, mai cu seamă cele care se află la început, nu au succes. Acest sistem financiar-bancar, cu actualele dobânzi, este bun doar pentru schemele oligarhice, nu pentru dezvoltarea antreprenoriatului. Cu dobânzi de circa 20 la sută nu putem dezvolta sectorul business-ului mic şi mijlociu. Dar şi în sectorul energetic trebuie luate măsuri menite să favorizeze întreprinderile mici şi mijlocii, mai cu seamă pe cele din sfera producţiei.

FLUX: Dar care sunt neajunsurile sistemului nostru energetic ?

Tudor Coşleţ: Avem un sistem energetic mafiotizat. Iar costurile energetice pe care le suportă întreprinderile pun oamenii de faceri moldoveni în condiţii defavorabile în comparaţie cu cei din alte state, unde energia este mai ieftină.

Noi trebuie să punem un mare accent pe dezvoltarea industriei, iar pentru asta e nevoie de o infrastructură specială şi de un set de condiţii favorabile, pe care guvernul le poate oferi dacă ar exista voinţă politică în acest sens.

FLUX: Mulţi oameni de afaceri critică şi sistemul nostru fiscal. O fac pe bună dreptate ?

Tudor Coşleţ: Sigur că da, pentru că nu avem un sistem de impozitare loial şi benefic pentru dezvoltarea antreprenoriatului. Statul trebuie să promoveze politici fiscale care stimulează apariţia şi dezvoltarea de noi întreprinderi. Drept exemplu aş aduce scutirea de o serie de taxe şi impozite a întreprinderilor în primii câţiva ani de activitate. Asta nu este o renunţare a statului la încasarea de bani în buget, ci o investiţie a statului în economie.

Vezi și  Roman Botnari: Persoanele infectate cu HIV / SIDA se adresează tardiv la medic

Deci, creditele bancare prea scumpe, alături de impozitele şi taxele mari, la care se mai adaugă şi infrastructura nepotrivită, sunt impedimente serioase în calea dezvoltării economiei Republicii Moldova.

FLUX: Asta înseamnă că nu îi încurajaţi pe doritorii de a face afaceri să rişte?

Tudor Coşleţ: Dimpotrivă! Cadrul actual neprielnic dintr-un anumit punct de vedere nu presupune că este imposibil să faci afaceri cinste şi prospere în Republica Moldova. Oportunităţi există. Dar în situaţia noastră, cel care se lansează în afaceri, ca şi cei care deja sunt în afaceri, trebuie să facă în permanenţă calcule şi să studieze în permanenţă conjunctura naţională şi internaţională.

Problemele de sistem la care m-am referit anterior fac imposibile sau dificile afacerile doar în anumite domenii, dar nu toate afacerile. Un alt specific al situaţiei de la noi este că îi descurajează pe oameni să dezvolte activităţi antreprenoriale. Însă cei care au curaj şi sunt oameni care nu se opresc până când nu obţin ceea ce îşi propun, au toate şansele să reuşească, în pofida circumstanţelor neprielnice. Aceste persoane vor şti cum să aleagă domeniul în care să se implice şi să investească. Pentru sine ei vor atinge performanţe, dar aceşti oameni de valoare nu au putere suficientă să schimbe lucrurile în bine în toată ţara, pentru că sunt atribuţii care în mod firesc îi revin statului.

FLUX: Domnule Tudor Coşleţ, vă mulţumim pentru acest interviu!

Navighează dupa cuvinte-cheie: ,

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    ion, 20 ianuarie 2016 la 11:24

    Bravo domnule Coslet!
    Mai rar oameni cu verticalitate!