Panică cu privire la bunurile colective 2 (fragment din cartea lui Hervé Juvin ”Guvernarea dorinței” , în curs de apariție)

10:09, 18 octombrie 2018 | Cărți | 299 vizualizări | Nu există niciun comentariu | Autor:

{…} Văd aici și efectul siderării exercitate de cumpărarea de produse sau servicii de consum care e preferată cumpărării unor bunuri și servicii durabile, neconsumabile și colective. De la ligile de contribuabili până la institute de cercetare fiscală, cu toții își dau silința în această sarcină: să repete că orice euro cheltuit de client este bun și că orice euro cheltuit de stat e pierdut! Ce mai contează că unul finanțează paza frontierelor și lupta antiteroristă, și că celălalt, cheltuit pe un bilet de avion în Emirate sau pentru un week-end la soare în Dubai, îi finanțează pe cei mai răi dușmani ai Franței și ai Europei! Doar euro consumatorului este just și bun. Acest crez ține loc de religie modernă. El trasează linia dintre bine și rău. Cheltuirea de către consumatorul privat, liber pe alegerea sa și independent de orice presiune, ce își urmărește doar interesul individual, este bună; cheltuirea de către stat, finanțată prin impozit și comandată de interesul național, controlată de majoritatea aleasă, este rea. E nevoie de ceva mai simplu de atât?

Ceea ce e mai grav și mai dur resimțit, oricum, este de altă natură. Aderarea entuziastă a elitelor la globalizare, negarea diversității în numele acestei ”lumi plate” la care visează prădătorii, distrug lent simbolurile și ritualurile cetății. Exemplele de provocări cvasi-permanente abundă contra ”masculului mic și alb” până la folosirea unor reforme societale pentru a umili istoria, memoria și tradiția națională. Proiectul avortat al unui concert rap pentru a ”sărbători Verdunul” în amintirea masacrului din 1915 este exemplul de insultă la adresa simbolului de către o putere ce ignoră fundamentele însele ale puterii. Iar mizeria simbolică alăturată confuziei provocate ce interzice să ne definim ca francezi și, mai mult, ca ”adevărați francezi” hrănește un sentiment de ostilitate, de dispreț și chiar de ură care poate în orice clipă să facă din decepție sursa mâniei.

 

Traducere de Ruxandra Iordache           

Navighează dupa cuvinte-cheie: , , ,