Trei ani de pușcărie a lui Filat, un prilej de tămâiere a acestuia

13:29, 16 octombrie 2018 | | 616 vizualizări | Nu există niciun comentariu | Autor:

Ieri, 15 octombrie, s-au împlin exact trei ani din momentul în care ex-premierul Vladimir Filat s-a pomenit cu imunitatea parlamentară ridicată, arestat chiar din sala de ședințe a Parlamentului, iar ulterior a fost condamnat la nouă ani de privațiune de libertate. Prilej cu care vreo trei posturi de televiziune și niște portaluri media i-au cântat osanale, ridicându-l în slăvi ca pe un adevărat erou național. Insul a fost portretizat copios ca o victimă a regimului ignobilului Pahotniuc, cel care controlează de niște ani buni Procuratura și sistemul judecătoresc, iar de la o vreme – toate structurile puterii de stat din Republica Moldova. Unii chiar l-au supranumit „un romantic”, adică, așa, un fel de visător inocent, bărbat de stat care s-a sacrificat pe altarul idealurilor integrării europene și al prosperării țării.

În legătură  campania de victimizare și glorificare a acestui criminal în serie, ajuns – așa cum scria presa încă din 1998 – prin contrabandă de țigări și prin deturnarea proprietăților de stat în beneficiu personal unul dintre cei mai bogați oligarhi din Moldova, ar fi de făcut câteva precizări.

Întreaga rețea de presă, care s-a dat peste cap pentru a-l albi și a-l da drept martir al cauzei naționale pe respectivul politician corupt, a tot învârtit discursul lacrimogen din acea fatidică pentru el zi, rostit de la tribuna Parlamentului. Într-adevăr, insul a arătat cu degetul la Plahotniuc și chiar s-a grozăvit că va face o serie de dezvăluiri care vor arunca în aer toată clasa politică. Însă aceeași presă afiliată politic clanului Lucinschi a omis să precizeze, măcar în treacăt, că după acele declarații belioase Filat a luat apă în gură și n-a mai scos nici o vorbuliță.

Le amintesc în treacăt celor mai tineri că anume Lucinschi, fiind Președinte, l-a promovat în 1998 pe tânărul pe atunci de nici treizeci de ani Filat în funcția barosană de Director general al Departamentului Privatizării și Administrării Proprietății de Stat. Și tot Liucinschi a fost artizanul din umbră al PLDM, crescut vertiginos din nimic și devenit cel mai mare partid în legislaturile de după 2009. În încercarea disperată de a-și lua revanșa de la Voronin și de a reveni – personal sau prin oamenii lui – la putere, se știe că Lucinschi și ortacii săi au tras sforile în evenimentele din 7 aprilie 2009, când s-a operat o tentativă violentă de lovitură de stat, cu incendierea sediilor Parlamentului și a Președinției și molestarea a câtorva sute de polițiși care pe parcursul întregii zile n-au schițat nici un gest agresiv contra manifestanților care au recurs la niște distrugeri fără precedent în istoria țării.

Așadar, nici pe parcursul acelui lung și penibil proces, nici de când este în închisoare Filat nu s-a mai hotărât să-și încerce condeiul în genul epistolar.  Astfel încât toate afirmațiile pline de fudulie ale acestuia, făcute cu o frecvență agasantă de la toate tribunele și televizoarele, precum că ar fi străin de sentimentul fricii, s-au dovedit a fi cel puțin exagerate. Această tăcere este cu atât mai izbitoare în raport cu comportamentul altui personaj, controversatul om de afaceri Veaceslav Platon, ajuns și el în pușcărie. Nu ne putem pronunța asupra vinovăției sau inocenței acestuia, dar cert este că omul strigă în gura mare, transmite mesaje și scrisori, care sunt publicate în permanență în presă și pe rețelele de socializare.

Nu încape nici o îndoială că Filat a fost executat în mod exemplar, chiar ritualic, cu un cinism și o satisfacție cu totul aparte, de către Plahotniuc. Însă dacă Filat este cu adevărat nevionovat, cel puțin în dosarul care i s-a întocmit sub bageta inamicului său de moarte, de ce nu urmează o decizie CEDO favorabilă acestuia? Și ar mai fi o întrebare de pus. De ce toți aliații europeni și americani ai fostului premier, care alerga aproape în fiecare săptămână la Burxelles și primea mai în fiecare zi demintari din UE și SUA la Chișinău, n-au schițat nici un gest public de susținere a acestuia? De ce totuși centrele de putere occidentale, de obicei foarte vocale în astfel de cazuri (a se vedea cel puțin reacțiile de solidaritate cu ex-premierul Ucrainei Iulia Timoșenco și ex-președintele României Traian Băsescu) și-au abandonat pionul? Presupun că totuși brigada lui Pahotniuc a știut să le servească niște argumente care i-a făcut pe aceștia să închidă ochii la pierederea unui valet atât de prețios. Mai ales că cei care l-au succedat pe bietul Filat manifestă o obediență la fel de degradantă față de occidentali în detrimentul intereselor noastre naționale.

Și dacă respectiva rețea de presă îl tot bocește pe acest oligarh ghinionist, este cazul să îi întrebăm pe gazetarii cu pricina dacă au observat cumva că numitul Filat a fost complicele numărul unu al lui Plahotniuc în acțiunea sordidă și ticăloasă de uzurpare a puterii de stat, care s-a finalizat prin alegerea nelegitimă a unui oarecare Timofti în funcția de șef de stat, fiind continuată de partajarea criminală, confirmată de o serie întreagă de acorduri tripartite ale nesfârșitului lanț de AIE-uri (alianțe pentru integrarea europeană), prin care Plahotniuc, Filat și Ghimpu ”și-au privatizat” sistemul judecătoresc, Procuratura, SIS-ul, CEC-ul, Curtea de Conturi, CCA, Radioteleviziunea Publică etc. ca niște adevărați hoți de drumul mare care își împart prada?

Adevărul e că Filat s-a dorit a fi  ceva mai bleg în lupta subterană între cele două grupări de tip mafiot, Plahotniuc manifestândi-şi cu brio abilitatea de sforar care își sacrifică pe bandă rulantă foștii aliați. Și numai după ce a fost strâns la perete Filat a slobizit acel discurs patetic din legislativ. La fel de laș, corupt și nemernic s-a dovedit a fi și Ghimpu. Și acesta a tăcut ca rahatul în iarbă câtă vreme a fost parte la împărțirea colacului puterii și la însușirea banilor proveniți din călărirea primăriei capitalei și a ministerelor care i-au revenit patriarhului liberalismului moldovenesc. Și doar după ce Plahotniuc a cumpărat un număr suficient de deputați pentru a-și asigura o majoritate fără Ghimpu și l-a apucat de fundul pantalonilor pe nepotul acestuia, „tânăra săperanță a politicii moldovenești” Dorin Chirtoacă, luându-i treuca de la primăria capitalei, acuzațiile contra temutului cap al clanului de la putere au curs gârlă din gurile urât mirositoare ale moșului și nepotului.

Cazul lui Filat este similar cu cel al celor doi Țopi fugiți în Germania după ce Plahotniuc i-a executat pe respectivii în justiția afiliată lui și numai lui. (Amintim în treacăt că cei doi sunt la fel creaturile lui Lucinschi, Viorel Țopa fiind instalat în 1998 în funcția de președinte al Băncii de Economii, iar Victor Țopa – în cea de director general al Ageniței de Stat a Aviației Civile). Și aceștia i-au fost timp de ani de zile complici lui Plahotniuc, încă de pe vremea președinției lui Voronin. Cei doi se întâlneau cu regularitate cu Plahotniuc la restarantul acestuia ”Nobil”, unde urzeau scheme bancare și alte afaceri oneroase, pe care acesta le promova datorită influențeio ptinute sub mandatul fostului președinte. Și doar după ce în 2009 tandemul Ţopilor a încercat să-și dea în gât fostul ortac, în special în lupta pentru controlul asupra băncii „Victoriabank”, Plahotniuc, având deja oamenii săi peste tot în justiția lui de  buzunar, i-a condamnat în doi timpi și trei mișcări. Iar afaceriştii perdanţi abia de au reușit să o şteargă la Frankfurt. Rămâne de văzut de ce nici  în cazul Țopilor, al căror avocat este Andrei Năstase, n-am auzit de vreo decizie CEDO favorabilă acestora.

La ora actuală pe post de opozanți ireconciliabili ai regimului Plahotniuc apar două noi speranțe ale naivilor de euroentuziaști și de luptători de serviciu cu puterea: Andrei Năstase și Maia Sandu. Întâmplarea face că Andrei este finul lui Victor Țopa, trimis de naș să se războiască cu dușmanul acestuia, Plahotniuc. Discursul public al finului oligarhului fugit la nemți se reduce exclusiv la numele „odiosului Plahotniuc”. Dacă printr-o întâmplare mâine Plahotniuc dispare, pleacă în străinătate sau pur și simplu iese din joc într-un fel sau altul, Andrei Năstase rămâne mut în aceeași secundă. Precum dispare însăși rațiunea de  a fi a partidului DA-daiștilor moldoveni. După care urmează dispariția postului TV al grupării respective, Jurnal TV.

Cât privește lansarea în marea politică a fostei prietene și colege de partid a lui Filat, Maia, cea care a ocupat funcția de ministru al Educației în guvernul actualului deținut, aici treaba e mai groasă. Tipa este băgată în joc de către centrele de influență americane, precum rețeaua Soros și alte încrengături ale mafiei intenaționale. Așa ștearsă și leșinată cum pare, măgăoaia cu pricina cu tot cu PAS-ul ei este împinsă în față pe post de gropar al lui Plahotniuc și succesor la guvernare în interesul marii finanțe internaționale. Adică, altfel zis, bieții moldoveni ar avea şansa, cel puțin teoretic, să scape de „dracu”, dar vor da de însăși talpa iadului. Altfel zis, din meniul extrem de redus al politicii moldovenești nu prea ai ce alege fără să-ți fie greață foarte repede după consumul unor astfel de bucate delicioase.

Adevărul pur este că și Republica Moldova a intrat din plin în epoca dominației plutocrației. De ani buni în țara noastră au șanse electorale doar cei care dispun de sume astronomice  pentru a face politică. Iar faptul că se bat între ele câteva clanuri oligarhice nu schimbă datele problemei, ci dimpotrivă, le complică.

Revenind la campania de spălare a imaginii lui Filat, care ne-a servit drept prilej pentru aceste rânduri, am remarca încă o dată următoarele. Filat este victima propriei obsesii de îmbogățire, a megalomaniei sale nemăsurate, pe care și-a manifestat-o din plin câtă vreme s-a aflat în vârfurile ierahiilor statale, dar și a faptului că a acceptat preț de ani de zile să-i fie complice la crima de uzurpare a puterii de stat și de exerciatare nelegitimă, abuzivă și hoțească a puterii în țara noastră nimănui altiua decât lui Plahotniuc.

Parșive vremuri am mai ajuns! O presă afiliată până în gât clanurilor de tip mafiot a adunat cohorte de pupcuriști ai stăpânilor și de detractori ai adversarilor acestora. Toți o apă și-un pământ! Țoape agramate și fudule, care fac pe mentorii la televiziunile prostituatelor media, fonfăiți și semidocți pe post de analiști politici, tot felul de experți în frecția de mentă și de politicaștri de carton care comit câte patru greșeli în cuvântul ”mama”.

Dixi.

Iurie Roșca,

16 marie 2018