Nu e pace în colonia U.E.

12:31, 13 august 2018 | | 392 vizualizări | Nu există niciun comentariu | Autor:

Nu e pace în colonia U.E., în neo-paşalâcul democraţiilor occidentale ! Nişte neo-tovarăşi, neo-conservatori şi neo-securişti din birouri umbroase au avut, se pare, încă o idee ciucă, pe măsura minţilor lor pătrate, neo-staliniste. Să-i aducă pe „diasporenii” lor (informatori, agenţi ?) – trupele lor interne, „#rezist”, eşuaseră lamentabil – să dea jos guvernul P.S.D.-A.L.D.E. cu un protest „internaţional”, o manifestaţie european-ecumenică, cu o minirevoluţie iohannistă, antisocialistă şi democrat-capitalistă de dreapta. Trupeţii externi şi-au dat mâna în Piaţă cu trupeţii interni (majoritatea) şi cu caftangiii de profesie.

Dacă ar veni adevăraţii diasporeni ai României recente, fabricaţi cu milioanele de pseudodreapta lui Băsescu, Liiceanu şi Tismăneanu, falşii dreptaci de azi, Klaus Iohannis, Ludovic Orban, Dacian Cioloş, constructul U.S.R. (urmaşii în linie dreaptă ai băsismului) şi susţinătorii lor din statul paralel ar fugi mâncând pământul care încotro, spre Costa Rica şi Madagascar. Ar umple toate avioanele disponibile cu familiile lor îmbuibate şi s-ar face şi ei diasporeni de lux.

După „Colectivul meu”, după „guvernul meu” (impostorul agricol Dacian Cioloş, cu pseudotehnocraţii lui, cei mai mulţi fiind urmaşi direcţi ai politrucilor comunişti), diasporeanului de la Hermannstadt i s-a dat şi „protestul meu”. L-o fi cerut ? Tot montajul politico-mitingist n-ar fi fost posibil fără intensa activitate a vastei echipe artistice de agitaţie, zgomote şi ţâpurituri pe „televiziunile mele” mai ales, în frunte cu Realitatea TV, cu Cozmin Guşă şi Rareş Bogdan, dezlănţuiţi, dar şi pe reţelele de socializare, prost stăpânite de pesedişti, în cap cu Facebook-ul. Pe toţi „propagandiştii mei” îi identifică azi uşor oricine. Bomboana de pe coliva „propagandei mele” a fost, în ultimele zile, neo-muistul filosofard Liiceanu, nimeni altul decât cel mai disciplinat şi cel mai harnic pupincurist şi fripturist al lui Traian Băsescu. Ţi se face şi milă de acest Liiceanu – nici la 76 de ani nu-l lasă la vatră, la pensie, îl tot pun să se facă de râs.

Ar trebui să ne reamintim în aceste momente cine e „viceregele” proţăpit, pus cu mâna la Cotroceni. De altfel, conştient sau nu, viceregele de carton Klaus îl imită pe regele Carol I, cu al său „poporul meu”. „Viceregele” a devenit şeful P.N.L. peste noapte, a fost alungat jenant Crin Antonescu. Fără să mai apuce careva să lamurească istoriile cu copiii vânduţi, cu părinţii săi stabiliţi în străinătate, cu casele obţinute pe acte false, cu moştenirea imobiliară a unei organizaţii fasciste sau cu te miri ce colaborări mai vechi. Că „şifonierul”, „ficusul” de la Cotroceni nu e un om chiar liber se poate vedea din avion. Dar de acolo nu se vede la fel de clar şi cine îl manevrează. Dubitaţii similare ar trebui să funcţioneze şi despre fostul „prim-ministrul meu”, care ameninţă acum serios să devină înlocuitorul la Cotroceni al lui Klaus-cel-Ratat.

Despre P.S.D. şi guvernul său Viorica Dăncilă, care a fost ţinta „protestului meu”, se pot spune, de asemenea, destule. Mai ales că P.S.D. .tot câştigă puterea de mai bine de 25 de ani, deşi după generaţia Adrian Năstase-Dan Ioan Popescu-Miron Mitrea-Ioan Rus-Ilie Sârbu etc. nu mai are cadre capabile să guverneze. Să fie în spatele lor adversarii geopolitici ai protectorilor lui Băsescu şi Iohannis ? La fel cum Viorica Dăncilă nu e un prim-ministru, ci doar o prepusă penibilă şi comică a neo-dictatorului Liviu Dragnea, P.S.D. nu pare capabil să propună un candidat valabil la preşedinţie, ci se orientează mai nou spre Călin Popescu Tăriceanu, şeful unui partid asociat, cu etichetă liberală. Oricărui om de bună-credinţă îi vine greu să susţină o asemenea adunătură, oricât de stângist şi de naţionalist ar fi. Bineînţeles că P.S.D. nu e şi nici n-a prea fost vreodată un partid social şi cu atât mai puţin unul „naţional”, date fiind nenumăratele măsuri ultraliberale (Victor Ponta) şi deloc „naţionale” (păduri, pământ, gaze şi alte resurse, ocrotirea multinaţionalelor abuzive etc.) pe care le-a luat. În plus, P.S.D. a băgat în gard, în ultimii şase ani de guvernare, mii şi mii de întreprinderi mici şi mijlocii, în vreme ce s-a îngrijit doar de pensionari şi de funcţionarii de la stat, transformându-i în ostatici, în votanţii săi fideli.

„Protestul meu” urmăreşte oare doar îndepărtarea de la guvernare a P.S.D. sau ţinta e livrarea totală a ţării ocupanţilor străini, care vor s-o guverneze pe faţă, fără „noua Securitate” băştinaşă, care i-a servit iresponsabil până azi şi care îşi cere şi ea partea ei ? E azi deja foarte clar că până la sfârşitul acestui an vom avea ori P.S.D., ori Klaus Iohannis şi Dacian Cioloş, cu trupele lor globaliste. Sunt oare coapte condiţiile pentru spargerea ţării chiar în anul Centenarului Unirii ? Ori P.S.D. îl destituie imediat pe Klaus Iohannis, ori partidul zis socialist va umple, meritat sau nemeritat, puşcăriile. Deja preşedintele Klaus Iohannis a cerut anchetarea Jandarmeriei Române. În seara zilei de 10 august, atât el, cât şi servanţii lui, Ludovic Orban şi Dacian Cioloş, s-au situat de partea agresorilor femeii-jandarm şi, în general, net împotriva Jandarmeriei, care nu a atins nici pe departe cotele de represiune violentă care se practică în multe capitale occidentale, începând cu Parisul şi Berlinul. „Protestul meu” va continua până la „victoria finală” ?

Petru Romoşan

Sursa: http://www.art-emis.ro