Ilie Șerbănescu: România, o colonie la periferia Europei (4)

08:40, 20 octombrie 2016 | | 1065 vizualizări | Nu există niciun comentariu | Autor:
Adresa scurtă: http://flux.md/xw3HY

4. Mitul investițiilor străine – o minciună a corporatocrației

Acum să dăm un citat în speranța că argumentele autorului vor reuși să facă lumină măcar parțial asupra mitului investițiilor străine ca soluție salvatoare pentru economia unor țări ca ale noastre:

”Capitalul străin externalizează către țările de origine profituri înainte de fiscalizare de cel puțin 100 milioane de euro pe zi! 100 milioane de euro pe zi înseamnă 35-40 miliarde de euro pe an”.

Pentru comparație, ar fi de făcut o investigație sau măcar o estimare cam ce sume scot afară din Moldova, să zicem, ”gasNatural fenosa” (spanioli), companiile de telefonie mobilă ”Moldcell” (turci), ”Orange” (francezi) sau fabrica de ciment de la Rezina ”Lafarge” (francezi), ca să ne limităm doar la câteva exemple. Deci, direcția pe care merg autoritățile noastre nu este una diferită de cea a colegilor lor de la București. Și totul se face sub stindardul victorios al integrării europene. Căci altfel, zice-se, nici nu poate fi.

Să vedem acum, măcar și în treacăt, cum se prezintă structura economiei românești, dar și cum ar trebui să arate aceasta pentru a genera prosperitate. Starea de deformare catastrofală în care a ajuns economia țării este definită de către autor astfel:

”Structural această economie din România este a consumului fără producție, a hipermarketurilor fără fabrici, a băncilor fără economie reală, a mașinilor fără șosele, ceea ce proiectează lipsa de perspective. În mod dramatic, cele două componente ale economei din România nu au aproape nici o legătură nici pe verticală, nici pe orizontală. Componenta străină este insularizată: se aprovizionează dinafară și lucrează pentru afară, nu difuzează în restul economei… Industrializarea pe care aparent o generează investițiile străine este o falsă industrializare (subl. noastră – Iu.R.)”.

Asta apropo de lanțurile de hipermarketuri gen Metro și Kaufland, și de întreprinderile care lucrează cu materie primă de peste hotare și livrează integral marfa tot în exterior, dar și de parcurile industriale, și de alte prezențe economice occidentale răstrâmbițate pe la noi de trubadurii puterii. Toate acestea sunt elemente ale unei economii colonizate, de consum a produselor străine și de exploatare a forței de muncă locale, remunerate de zeci de ori mai prost decât în țările de origine ale investitorilor. Cu o asemenea structură a economiei dezastrul general doar se va accentua la toți parametrii.

Iată cum, în viziunea lui Ilie Șerbănescu, trebuie gândită strategic o economie a unei țări independente, care își dorește un viitor mai bun:

Industrializare înseamnă crearea unui țesut industrial în economie, ale cărui noduri se află într-o legătură organică între ele. Acest țesut trebuie să fie de origine endogenă, pentru că numai astfel poate avea trăinicie și durabilitate. Factorul exogen poate ajuta, dar nu poate înlocui factorul endogen în crearea unui adevărat țesut industrial. Nu există industrializare pe bază de investiții străine. Orice inserție străină riscă să devină ”insulă” și rareori se integrează solid. (Re)industrializarea ce pare a se fi produs din anii 2000 nu putea fi o adevărată industrializare, pentru că avea la bază integral investiții străine (subl. noastre – Iu.R.) ”.

Iar ceva mai jos vine o precizare extrem de relevantă și pentru cazul nostru :

”În termeni mai puțin ”drăguți” și mai puțin tehnici, ”insularizarea” se numește mai de demult exploatarea colonialistă a celor slabi și subdezvoltați de către cei puternici și dezvoltați. După distrugerea țesutului industrial în România, investițiile străine ”insularizate” constituie cel mai profitabil mijloc de exploatare a unui teritoriu rămas anexă de consum de la periferie a centrului”.

(va urma)

Iurie Roșca

Articole relevante

Franța intenționează să suspende aplicarea Convenției Europene a Drept...
accesări 538
Franța a avizat Consiliul Europei că măsurile ce decurg din starea de urgență instituită după atacurile teroriste de pe 13 noiembrie ar putea implica ...
Companiile energetice rusești au supraviețuit războiului prețurilor, c...
accesări 1797
Companiile de energie din Rusia au supraviețuit atât prăbușirii prețului petrolului, cât și sancțiunilor impuse de statele occidentale ca urmare a cos...
Maia Sandu și Veceslav Negruță nu pot deveni guvernatori ai BNM?
accesări 5192
Fostul ministrul al educației, Maia Sandu și fostul ministru de Finanțe, Veceslav Negruță nu pot să ocupe funcția de guvernator al BNM. Potrivit membr...
Corman a părăsit PD-ul și fotoliul de deputat
accesări 7103
Fostul șef al Legislativului, democratul Igor Corman și-a depus mandatul de deputat. Acesta și-a abandonat echipa din PD și fotoliul din Legislativ, s...
Sondaj: a crescut numărul oponenților „unirii” și numărul ...
accesări 1222
Numărul celor care se pronunță pentru unirea Republicii Moldova a scăzut de la 21 la sută (în noiembrie 2015), la 17 la sută, arată datele studiului B...
Portugalia: Președintele statului se opune prin veto adopției de copii...
accesări 542
Președintele Portugaliei, Anibal Cavaco Silva, aflat la ultimele sale zile de mandat, s-a opus prin veto legii care oferea libertate totală la adopția...
Alexandr Dughin: „Influenţa nefastă a unipolarităţii”
accesări 2561
Vă propunem un fragment din lucrarea "Misiunea Eurasianistă. O introducere în eurasianism", care urmează să apară în curând la o editură din România. ...
Dughin: Moldova poate să renască prin cultură română și rusă
accesări 9590
Republica Moldova are nevoie de o idee unificatoare, prin apelarea la tezaurul culturii românești și rusești. Conștientizarea comuniunii ortodoxe dint...
Cei patru acționari noi ai Moldova-Agroindbank, refuzați de BNM
accesări 1184
Acționarii BC „Moldova-Agroindbank” S.A.– Money@Box Ltd, Nestol Limited, Business Worldwide Alliance Financial Services Ltd și Advanced Asset Protecti...

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *